(Interviu cu Daniel Crainic, director de marketing imobiliare.ro)
Reporter: Cum a evoluat piaţa imobiliară, în ultimii ani?
Daniel Crainic: 2018 este cam al treilea an de creştere pe piaţa imobiliară. Acum vedem o piaţă imobiliară net consolidată faţă de prioada de criză. Am avut o revenire a sectorului prin 2015, apoi 2016 a fost un an bun, de stabilitate, de creştere pe piaţa imobiliară, iar 2017 a fost un an foarte bun pentru cei care fac business-uri imobiliare, cu precizarea că pe noi ne îngrijorează puţin creşterea interesului pentru achiziţie din 2017.
Însă, ca urmare a mai multor factori am observat o încetinire a ritmului de creştere şi avem un an 2018 care arată destul de sănătos.
Reporter: Trebuie să ne facem probleme citind unele opinii potrivit cărora piaţa imobiliară ar fi ca înainte de criză?
Daniel Crainic: Nu suntem ca în 2008, cu siguranţă. Dacă ceea ce s-a întâmplat anul trecut, când a fost o presiune foarte mare dinspre cererea continuă timp de 2-3 ani, era un risc să ajungem unde am fost în 2008.
Dar noi vedem acum, faţă de anul trecut, un timp mai mare de vânzare a proprietăţilor. De exemplu, anul trecut a fost înregistrat un record în acest segment, fiind nevoie de circa 57 de zile pentru ca un apartament din segmentul mediu să fie tranzacţionat. Acum, această perioadă urcă la circa 77 de zile. Este bine, pentru că cerere există, dar nu mai este o isterie şi este mai sănătos aşa.
Reporter: Ce a determinat această evoluţie?
Daniel Crainic: Pe de o parte, o guvernare nouă care a schimbat consumul prin măsurile pe care le-a luat, a creat un efect psihologic de îmbogăţire, prin creşterile salariale etc.. În acelaşi timp, într-o piaţă imobiliară care a fost blocată mulţi ani - din 2009 până în 2014 numărul tranzacţiilor a fost foarte mic - s-a creat o cerere foarte mare de locuire, care a explodat în 2017. A venit presiune dinspre curs, a început să urce ROBOR, a avut loc o neîncredere destul de mare în aspectul socio-politic şi economic şi, în acest context, s-a diminuat entuziasmul cumpărătorului, deşi cererea de locuire, nevoia există în continuare în sector. Ca urmare a presiunii cererii, preţurile au crescut cu 10-12% într-un an de zile, ceea ce nu este puţin, iar acum ne confruntăm cu o degenerare a acestora, ceea ce cred că este un lucru sănătos.
În concluzie, pot exista factori de risc, dar nimeni nu poate spune cu certitudine când va veni o nouă criză imobiliară, singura certitudine este că ea va veni. România nu se poate deconecta de la macroeconomia mondială, iar acum există şi cash şi o disponibilitate destul de mare a băncilor de a finanţa.
Reporter: Dar oamenii mai sunt atât de dispuşi să se împrumute?
Daniel Crainic: În România, am asistat mai degrabă la o criză financiară decât la o criză imobiliară. Nu am suferit ca alte ţări, cum a fost Grecia, de exemplu, dar nici nu avem o educaţie financiară în acest sens. Noi, din boom am mers direct în criză. Acea criză din 2008-1014 a lăsat urme foarte adânci în memoria noastră. Cred că factorul psihologic este mai puternic decât a fost criza în sine, ceea ce duce la o precauţie permanentă.
Reporter: Cât de disponibili sunt dezvoltatorii să investească în continuare în ţara noastră?
Daniel Crainic: Avem în piaţă foarte multe proiecte bune, avem dezvoltatori care nu construiesc oricum şi oricând. În Cluj şi Timişoara, normele de construcţie sunt foarte verificate. În jurul Bucureştiului se construieşte mai haotic, dar cred că lucrurile încep să se mai îndrepte şi din partea autorităţilor. Dezvoltatorii şi-au învăţat lecţia, fac proiecte mari, cu funcţii mixte, de generaţie nouă, inspirate destul de mult de afară. La dezvoltatori, însă, riscul major este lipsa forţei de muncă.
Reporter: Au loc fuziuni şi achiziţii în piaţa de profil?
Daniel Crainic: Nu aş zice că este un fenomen care se întinde la o scară destul de largă, dar nici nu aş exclude acest comportament, în cazuri punctuale. Proiectele de nouă generaţie includ de multe ori opţiunile de shopping rezidenţial, office rezidenţial, conţinut de proximitate. Este mai sustenabil şi oferă mai mult timp liber.
Reporter: La ce să ne aşteptăm în continuare?
Daniel Crainic: Cred că destul de mult focusul cumpărătorilor se va orienta pe nou, dar oamenii vor fi mult mai pretenţioşi, se vor uita la calitate, nu doar la preţ. Din punct de vedere al preţurilor, trebuie să ne aşteptăm la creşteri pe piaţa imobiliară, întrucât cresc foarte mult costurile cu materialele de construcţie şi cu forţa de muncă. Sunt dezvoltatori care au mari dificultăţi să-şi găsească muncitori.
Reporter: Care ar fi soluţiile, în opinia dumneavoastră, pentru remedierea acestei situaţii?
Daniel Crainic: Cred că ar trebui să relaxăm politicile privind legislaţia muncii, să vină muncitori din afara ţării şi să îi înlocuiască pe ai noştri care sunt plecaţi.
Reporter: Mulţumesc!
Peste 40.500 de imobile au fost vândute în luna august, la nivelul întregii ţări, cele mai multe operaţiuni de vânzare - cumpărare fiind consemnate în Bucureşti, respectiv în judeţele Ilfov şi Timiş, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Din totalul celor 40.576 de imobile vândute în întreaga ţară în intervalul de referinţă, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare - cumpărare a fost cu 16.410 mai mic faţă de luna august 2017.
Conform ANCPI, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în: Bucureşti (6.381), judeţele Ilfov (2.495) şi Timiş (2.432). La polul opus, judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în august sunt: Caraş-Severin (290), Gorj (157) şi Olt (138).
Totodată, numărul ipotecilor, la nivel naţional, în a opta lună a anului, a fost de 20.398, cu 2.250 mai mic faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. În acest sens, cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti (4.756), respectiv în judeţele Cluj (1.512) şi Ilfov (1.299). Pe de altă parte, cele mai puţine ipoteci au fost parafate în judeţele Caraş-Severin (71), Gorj (64) şi Sălaj (60).
Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în august 2018, au fost Galaţi (549), Timiş (539) şi Dolj (363), arată datele citate.
1. Mai bine zis
(mesaj trimis de Mihai în data de 10.10.2018, 09:05)
Urmeaza o corectie sanatoasa, estimez -15%.