REVISTA PRESEI 14.03.2012

• ADEVARUL

• Statul prinde viteză în spirala datoriilor

Numai în 2012 statul trebuie să ramburseze băncilor jumătate din totalul datoriilor pe care le-a acumulat de-a lungul timpului: 43,5 miliarde de lei. Statul se va împrumuta în acest an de la băncile comerciale chiar mai mult decât a făcut-o anul trecut, cea mai mare parte din bani fiind necesară pentru rostogolirea împrumuturilor deja contractate. Doar că, de data aceasta, actualul ministru al Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a schimbat strategia: nu se mai împrumută de pe o zi pe alta (scadenţe la trei-nouă luni sau la un an) şi vrea să atragă credite pe perioade cât mai lungi, de cinci, respectiv zece ani. Analiştii economici susţin că împrumuturile contractate în ultimii doi ani pe perioade foarte scurte au fost o greşeală a Ministerului Finanţelor, reprezentat şi atunci tot de Drăgoi, în calitate de secretar de stat cu atribuţii pe Trezorerie.

• Cum putem face rost de 1,5 miliarde de euro

Statul român ar putea câştiga 1,5 miliarde de euro din listarea la bursă a companiilor din portofoliul său dacă acţiunile vor fi vândute la adevărata lor valoare. Statul are în plan punerea în practică, în acest an, al celui mai ambiţios program de privatizări din istoria sectorului energetic. Este vorba de listarea la Bursa de Valori de la Bucureşti a tuturor companiilor importante de stat, adică aşa-numitele perle ale economiei româneşti: Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%) şi Romgaz (15%). Acestea alături de noi pachete de acţiuni la companiile care deja sunt tranzacţionate la bursă, respectiv Transgaz (15%) şi Transelectrica (15%).

• Premierul Ungureanu: Sper să fiu la un moment dat ales prin vot

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu, prezent la postul de televiziune Antena 3, a vorbit despre reîntregirea salariilor bugetarilor, despre revigorarea economiei româneşti, despre crizele pe care le-a traversat în prima lună de învestitură, precum şi de planul său de reformare a sistemului administraţiei centrale. Una dintre ambiţiile guvernului Ungureanu este adoptarea legii sănătăţii până la finele mandatului.

• UE votează pentru îngheţarea a 495 de milioane de euro destinate Ungariei, din cauza deficitului bugetar excesiv

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au căzut de acord să sancţioneze Ungaria pentru deficitul său bugetar excesiv prin îngheţarea a 495 de milioane de euro din fondurile de coeziune destinate acestei ţări. Decizia reprezintă o premieră si vine ca urmare a unei recomandări a Comisiei Europene. Totuşi, hotărârea va fi reanalizată peste trei luni. Potrivit ministrului danez de Finanţe, Margrethe Vestager, dacă până la data de 22 iunie Ungaria va prezenta măsuri pentru redresarea situaţiei, sancţiunea va fi ridicată. În caz contrar, îngheţarea fondurilor va intra în vigoare în 2013. Decizia a fost luată în contextul în care mai multe state europene, printre care Marea Britanie şi Austria, au insistat pentru amânarea până în septembrie a deciziei referitoare la sancţionarea Ungariei.

• E oficial: Islanda va trece la o nouă monedă naţională, însă nu neapărat euro

Dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va avea succes, Islanda se gândeşte să adopte moneda unică. Alternativ, guvernul islandez ia în considerare renunţarea la coroană şi adoptarea unilaterală a unei alte monede, "pentru că situaţia nu poate rămâne neschimbată", a declarat Johanna Sigurdardottir, premierul ţării. Conform acesteia, alegerea cu care se confruntă ţara sa este simplă: "cedarea suveranităţii politice monetare prin adoptarea monedei unei alte ţări sau prin integrarea europeană". Avantajele apartenenţei la UE constau în permiterea "cooperării cu blocul comunitar ca un stat suveran care are ceva de spus în luarea deciziilor în toate ramurile de cooperare", a menţionat premierul Islandei citată de agenţia de ştiri Bloomberg.

• SUA acuză restricţiile Chinei cu privire la exportul de lantanide la WTO

Statele Unite vor înainta o plângere în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO) cu privirela restricţiile impuse de China în ceea ce priveşte exporturile de lantanide - minerale necesare produselor cu un grad tehnologic ridicat. Plângerea Statelor Unite va amplifica disputa comercială deja existentă între cele două principale economii mondiale. Barak Obama, preşedintele SUA, va anunţa personal că ţara sa se va alătura Japoniei şi Uniunii Europene în efortul de a aduce China la masa tratativelor în cadrul Comisiei de arbitraj de la Geneva în ceea ce priveşte comerţul de lantanide, a anunţat un oficial al administraţiei de la Washington, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia de ştiri Bloomberg.

• Patru riscuri care pot destabiliza economia mondială

Gigantul bancar Bank of America a publicat prognoza privind principalii factori de risc pentru economie şi pieţele financiare.1. Preţul petrolului. "În a acest stadiu, considerăm că scumpirea ţiţeiului - cauzată de escaladarea tensiunilor cu Iranul - este cel mai mare risc, care va persista cel puţin până la jumătatea anului", scriu analiştii Bank of America. 2. Europa. "Înainte de finalizarea programului de restructurare a datoriei Greciei către creditorii săi privaţi, acesta era cel mai mare risc pentru întreaga lume. Cu toate că planul a fost dus la bun sfârşit, rămân riscuri clare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. 3. Economia americană. "Pentru noi, riscul economiei americane se va face simţit cu adevărat mai degrabă spre sfârşitul anului. 4. China. "China este un punct permanent pe lista noastră de riscuri. Cu toate acestea, plasăm riscul spre finalul clasamentului - nu pentru că impactul va fi unul mic, ci pentru că probabilitatea ca acesta să se materializeze în 2012 este redusă."

• Străinii nu mai investesc, retrag bani din România

În ianuarie, multinaţionalele au scos din ţară peste 100 de milioane de euro, iar cele care au avut profit nu l-au mai reinvestit. Statisticile Băncii Naţionale referitoare la contul curent al balanţei de plăţi arată că în ianuarie 2012 investiţiile străine au totalizat doar 23 de milioane de euro, după ce în aceeaşi lună din 2011 străinii investiseră la noi 376 de milioane de euro. O scădere la fel de abruptă a mai avut loc doar în 2010, când investiţiile străine coborâseră, tot în ianuarie, la 31 de milioane de euro, după recordul de peste un miliard de euro înregistrat în aceeaşi lună din anul anterior. Pentru analiştii economici, semnalul pe care îl dă acest recul al intrărilor de capital din ianuarie este cât se poate de clar: străinii nu mai investesc în România - dimpotrivă, îşi retrag banii.

• CURENTUL

• Oil Terminal Constanţa - pusă pe butuci de mafia politică ce căpuşează societatea

Oil Terminal SA Constanţa, societate cu capital majoritar de stat, ce ocupa o poziţie strategică în zona Mării Negre, fiind cel mai important operator pe mare specializat în vehicularea ţiţeiului, produselor petroliere şi petrochimice lichide, se află de multă vreme într-o situaţie controversată determinată de atitudinea conducerii societăţii, acuzată că a subordonat interesele economice ale companiei unor interese politice de grup. Ultima răbufnire a celor care lucrează la Oil Terminal a fost declanşarea grevei generale pe perioadă nedeterminată. Greva vine după ce 130 de comisari ai Gărzii Financiare au luat la puricat gestiunea companiei şi după ce, la solicitarea sindicatului reprezentativ, activitatea echipei manageriale a fost periată de către corpul de control al ministrului economiei.

• Studenţii de la zeci de facultăţi particulare sau de stat riscă să nu le fie recunoscute diplomele de licenţă

Guvernul ar putea emite în aprilie mai multe hotărâri privind închiderea unor universităţi care nu solicitat ARACIS evaluarea externă a programelor de licenţă pentru a putea fi acreditate. Universitatea Mihai Viteazul din Craiova şi Fundaţia Universitară Milenium din Timişoara sunt printre cele care sunt somate de Ministerul Educaţiei să-şi ceară evaluarea calităţii până la 31 martie, fiind ameninţate cu lichidarea.

• Studiourile Felix lansează diversiunea Pixelul roşu din tomatele bugetarilor

Într-un material realizat şi difuzat de postul de televiziune Antena1, pe tema creşterii preţurilor la legume şi a puterii tot mai scăzute de cumpărare a românilor, jurnaliştii lui Felix au inventat un personaj pentru a ilustra ideea cu care plecaseră pe teren. Personajul fictiv, sau actorul, se numeşte Mirela şi joacă rolul unui bugetar gârbovit de sărăcie. Ca într-o adevărată piesă de teatru, Mirela este introdusă rapid în scenă după un comentariu bine ticluit. "Românii au ajuns să cumpere legumele la bucată. Preţurile cresc de la o lună la alta, iar cine merge în piaţă ajunge să se întoarcă acasă cu sacoşele aproape goale.

• CURIERUL NATIONAL

• Micii întreprinzători nu sunt doar contribuabili

Irina Schrotter, vicepreşedinte UGIR: Ne plângem că numărul firmelor este la jumătate faţă de Europa, însă o idee de afaceri este mai scumpă în România decât în alte state. Reprezentanţii UGIR din teritoriu spun că cele mai mari probleme sunt date de TVA, de fiscalitate şi de lipsa finanţării. Nicolescu (CNIPMMR): Este nevoie de plata TVA la încasare şi de armonizarea ofertei băncilor cu cererea de la firme. România are în momentul de faţă doar 24 de firme la 1.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 42 de firme la acelaşi număr de locuitori. Numărul redus de întreprinderi mici şi mijlocii are drept cauză numeroasele probleme cu care aceste entităţi se confruntă.

• Concurenţă şi nu prea pe piaţa de telefonie mobilă din România

KMPG: România este a doua cea mai competitivă piaţă din toată Europa. Consiliul Concurenţei: Noi credem că s-a cam moleşit competiţia în ultima vreme. Operatorii se plâng de veniturile pe cap de utilizator mai mici decât în alte ţări. Ministerul Comunicaţiilor a remarcat profiturile generoase pentru o perioadă de criză.

• Fitch: Băncile-mamă vor continua să sprijine subsidiarele

Băncile vest-europene, precum UniCredit sau Erste Group Bank, menţin sprijinul acordat subsidiarelor din Europa de Est, deşi încearcă să le direcţioneze spre atragerea de finanţare de pe pieţele locale din cauza noilor reguli privind capitalul, potrivit agenţiei de rating Fitch, citată de Bloomberg, informează Mediafax. Creditorii din Europa de Vest, care controlează trei sferturi din activele sectorului bancar est-european, vor ca diviziile din regiune să-şi finanţeze activitatea de creditare din depozite şi fonduri atrase pe pieţele locale unde funcţionează, din moment ce resursele băncilor-mamă sunt restrânse de înăsprirea reglementărilor bancare internaţionale privind rezervele de capital.

• Guvernul a reglat voltajul la oferta Transelectrica

Operaţiunea de piaţă la TEL se va derula între un preţ minim de 14,9 lei/acţiune şi unul maxim de 19,2 lei/acţiune. După experienţa nereuşită a ofertei de la OMV Petrom, statul este dispus să meargă şi cu un discount faţă de preţul de piaţă. Reprezentanţi ai pieţei contactaţi de Curierul Naţional spun că sunt perspective foarte bune ca operaţiunea să se încheie cu succes.

• Afganii bogaţi scot anual din ţară, în valize, 8 miliarde dolari, dublul bugetului de stat

Afganii bogaţi scot anual din ţară, în valize, circa opt miliarde de dolari, aproape dublu faţă de bugetul statului, iar suma va creşte probabil odată cu apropierea retragerii trupelor străine, situaţie care ameninţă economia fragilă, a declarat un oficial afgan. Într-un interviu pentru Reuters, viceguvernatorul băncii centrale Khan Afzal Hadawal a afirmat că încrederea în economie a scăzut atât de puternic în peste un deceniu de război încât banii sunt scoşi masiv din ţară în valize şi alte bagaje, fiind duşi în regiuni mai sigure, precum Dubai. Economia afgană este puternic dependentă de ajutoarele străine şi de producţia de opiu. Afganistan este cel mai mare producător de opiu din lume.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Răzvan Murgeanu: "Elena Udrea îşi merită laudele"

Secretarul de stat explică de ce Ministerul Dezvoltării şi Turismului a fost campion la absorbţia de fonduri şi unde vor merge în continuare banii europeni. Preşedintele Traian Băsescu declara, zilele trecute, că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a ştiut cel mai bine să atragă fonduri europene. Secretarul de stat în MDRT, Răzvan Murgeanu, explică, într-un interviu pentru EVZ, reţeta succesului.

• Emigranţii trimit iar bani în România

Transferurile curente de bani către România au consemnat cel mai bun început de an din istorie. Muncitorii români din străinătate au început să trimită iar bani în România, contribuind la o creştere cu peste 50% a transferurilor curente din luna ianuarie. Potrivit datelor BNR, intrările de bani au fost de 665 de milioane de euro, faţă de numai 408 milioane de euro în ianuarie 2011. Această evoluţie ar putea da tonul unei reveniri a remiterilor, după prăbuşirea severă înregistrată în anii de criză. După un vârf de aproape 9 miliarde de euro în 2008, sumele trimise au căzut până la aproximativ 6 miliarde în 2010, respectiv 2011, în special din cauza recesiunii şi a şomajului care au afectat şi Europa de Vest.

• Ford B-Max, un mic gigant tehnologic "made in Romania"

Monovolumul Ford produs la Craiova a debutat, cu surle şi trâmbiţe, la expoziţia de la Geneva. Producătorul îl recomandă drept "cel mai avansat model de clasă mică din Europa". Cum inovaţiile costă, şi preţul va fi unul "avansat". Faimosul B-Max oltenesc a fost una dintre atracţiile expoziţiei de la Geneva, iar reacţiile presei internaţionale par să îl recomande drept un virtual bestseller al clasei monovolumelor. Uşor de zis, mai greu de făcut, dacă luăm în calcul că actualul lider al segmentului,

• Schengen pe înţelesul românilor: mai repede la aeroport şi fără trezit din somn în tren

În momentul în care se va produce, includerea României în spaţiul Schengen va genera avantaje palpabile atât pentru oamenii de rând cât şi pentru companiile de trasport. Călătorii de la vagonul de dormit nu vor mai fi treziţi în creierii dimineţii la frontieră, pasagerii curselor aeriene nu vor mai sta la cozile pentru controlul paşapoartelor, iar şoferii de TIR vor scăpa de staţionările la graniţă.

• JURNALUL NATIONAL

• EXCLUSIV Ungureanu - OMV, caz de siguranţă naţională. Premierul, la prima decizie favorabilă austriecilor

Banii încasaţi de soţia premierului Mihai Răzvan Ungureanu au fost puşi în mod greşit în cheia unui simplu conflict de interese. În cazul de faţă, investigaţia depăşeşte sfera Agenţiei Naţionale de Integritate. Este mai degrabă un caz de siguranţă naţională. Iar premierul Ungureanu a făcut deja zilele trecute prima mutare în favoarea OMV Petrom şi dorinţei sale de a exporta gazele din România. Printre cele mai importante decizii luate la Iaşi, în timpul şedinţei comune a Guvernului României şi Guvernului Republicii Moldova, a fost aceea a finalizării gazoductului Ungheni-Iaşi până la sfârşitul acestui an. Prin această conductă România va putea să importe şi... să exporte gaze naturale. Principalul beneficiar al afacerii? OMV Petrom, dornic să exporte.

• Greii PDL pornesc războiul cu premierul Ungureanu. Elena Udrea îl atacă pe şeful Executivului şi cere demisia ministrului Leonard Orban

Nemulţumiţi că şeful Executivului se amestecă în treburile unor ministere şi dă directive când nu e cazul, greii PDL, retraşi din ministerele Guvernului Boc, au pornit atacul împotriva premierului Ungureanu. Potrivit unor surse politice, ofensiva lor este cu atât mai aprigă cu cât Ungureanu are susţinerea totală a preşedintelui Băsescu şi pregăteşte schimbarea "pupililor" a doi grei din PDL: ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, susţinut de liderul partidului, Emil Boc, şi ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, proteja­tul Ancăi Boagiu.

• Prima Casă s-a mutat la periferia Capitalei. Sudul Bucureştiului a devenit vedeta pieţei imobiliare

Bragadiru, Prelungirea Ghencea, Popeşti-Leordeni sunt zone care s-au dezvoltat puternic după introdu­cerea Programului Prima Casă. "Periferia oraşului, atât de evitată în urmă cu câţiva ani, a ajuns acum unul dintre cele mai căutate segmente pe piaţa imobiliară", potrivit imopedia.ro. Atuul acestor zone este preţul mai mic decât în interiorul oraşului, apartamentele periferice pot costa cât garsonierele din interiorul Capitalei. Tinerii preferă aceste zone pentru că reuşesc să se încadreze în Programul Prima Casă.

• Patru mari bănci americane au căzut testele de stres

Federal Reserve a anunţat marţi că patru din 19 mari bănci americane au căzut testele de stres, cu alte cuvinte capitalul acumulat nu le permite să supravieţuiască în cazul unor noi turbulenţe financiare. Surpriza cea mai mare a fost includerea pe listă a Citigroup, a treia cea mai mare bancă americană, mai ales că aceasta raportase profit în ultimii doi ani. Pe lista neagră se mai află SunTrust, Ally Financial şi MetLife. Federal Reserve efectuează teste de stres încă din 2009, dar acesta este primul an în care face public rezultatul acestora.

• NATIONAL

• Elenei Udrea i se pregateste un puci

Organizatia PDL Bucuresti sta pe un butoi de pulbere. O spun chiar democrat-liberalii din Capitala, care nu exclud posibilitatea ca Elena Udrea sa cada victima acestor tensiuni. Pe modelul pesedistilor, care invoca tot felul de pretexte pentru a curata partidul de personajele incomode, democrat-liberalii intentioneaza sa profite de campania electorala pentru a-si regla conturile. Astfel, profitand de faptul ca Elena Udrea nu se mai afla in fruntea Ministerului Dezvoltarii si Turismului, adversarii din partid i-au pus gand rau.

• DNA accelereaza dosarele lui Verestoy Attila si Laszlo Borbely

In ziua in care parlamentarii UDMR au decis sa boicoteze lucrarile Parlamentului, procurorii lui Daniel Morar au scos din sertar dosarele a doi lideri de marca ai Uniunii. La santaj, cu santaj se raspunde. In timp ce maghiarii amenintau cu ruprea coalitiei, blocarea Legislativului etc, democrat-liberalii au lucrat discret, dar au lovit unde-i doare mai tare pe udemeristi, adica la fapte penale. Asa se face ca dinspre DNA s-a aflat ca procurorii au decis sa extinda cercetarile care ii vizau pe Verestoy Attila (dosarul tichetelor de masa) si Laszlo Borbely (dosarul renovarii apartamentului din Capitala).

• Sarkozy a luat ilegal 50 de milioane de euro de la Gaddafi

Campania electorala din Franta o intrece mult in mizerii pe cea damboviteana. Abia crescuse Nicolas Sarkozy cu un procent in sondaje, cand a si fost lovit peste ceafa. Nicolas Sarkozy se afla, pentru prima data, in fata favoritului Francois Hollande, avand 28,5 la suta fata de 27 la suta ale candidatului socialist. Stirea ca a fost sponsorizat ilegal de fostul lider libian Muammar Gaddafi a zapacit din nou electoratul. Mediapart - un site de investigatii -publica o nota din 6 octombrie 2005 in care se spune ca "finantarea campaniei lui NS (Nicolas Sarkozy) a fost rezolvata in totalitate", cu referire la suma de 50 de milioane de euro din Libia.

• PUTEREA

• Daniela Drăghia, greu de schimbat

Motivul principal pentru care premierul Mihai Răzvan Ungureanu doreşte înlocuirea din funcţie a Danielei Drăghia, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi, îl reprezintă anchetele demarate de procurorii DNA cu privire la modul de atribuire a contractelor de lucrări pentru tronsoanele de autostradă de pe Coridorul IV Paneuropean. Potrivit unor surse guvernamentale, premierul Ungureanu a primit rapoarte cu dovezi care atestă faptul că Daniela Drăghia ar fi implicată în activităţi susceptibile de corupţie.

• Fraţii Awdi, libanezii deştepţi

Patronii fostei companii naţionale de difuzare a presei Rodipet SA, fraţii libanezi Hassan şi Mehdi Awdi, sunt urmăriţi penal de procurorii DIICOT, într-un dosar ce priveşte acţiunea acestora de falimentare a societăţii CFR Mesagerie SA. Afaceriştii sunt cercetaţi, alături de alte două persoane din anturajul lor, pentru delapidare, respectiv pentru prăduirea companiei de active în valoare de peste un milion de euro. Potrivit procurorilor DIICOT, fraţii Awdi au încercat falimentarea CFR Mesagerie SA prin transferarea tuturor activelor către alte firme controlate de ei, încălcând obligaţiile asumate prin contractul de privatizare al companiei şi obţinând beneficii financiare substanţiale.

• Transelectrica: Estimări pentru vânzarea acţiunilor

Vânzarea pachetului de 15% din acţiunile Transelectrica ar putea aduce statului între 37,5 şi 48,5 milioane de euro, având în vedere preţul minim şi maxim stabilit marţi pentru o acţiune. Investitorii care doresc să cumpere acţiuni la Transelectrica în cadrul ofertei publice secundare care va începe miercuri vor primi un discount de 12,66%, reprezentând diferenţa dintre cotaţia de pe bursă a titlurilor şi preţul minim din ofertă, informează NewsIn. Preţul minim de subscriere a fost stabilit la 14,9 lei pe acţiune, iar ultima cotaţie a titlurilor companiei a fost de 17,06 lei pe acţiune. Preţul maxim este de 19,2 lei pe acţiune. Analiştii au estimat că statul trebuie să ofere un discount de peste 10% pentru ca oferta de vânzare a pachetului de 15% din Transelectrica să fie atractivă pentru investitori.

• BNR: Datoria externă a scăzut cu 1,3%

România înregistra la finalul primei luni a acestui an o datorie externă totală de 97,345 miliarde de euro, în scădere cu 1,3% (1,261 miliarde euro) faţă de finalul lui 2011, a anunţat Banca Naţională a României (BNR). La finele lui 2011, datoria externă totală a ţării se cifra la 98,606 miliarde de euro. Datoria pe termen mediu şi lung reprezenta 77,2% din totalul datoriei externe a României în ianuarie, iar ponderea datoriei pe termen scurt era de 22,8%. La finalul lunii ianuarie, datoria pe termen scurt a României însuma 22,202 miliarde de euro, în scădere cu 3,4% faţă de nivelul de la finalul lui 2011, când era de 22,94 miliarde de euro. Datoria pe termen mediu şi lung a ajuns la 31 ianuarie 2012 la 75,143 miliarde de euro, cu 0,6% mai redusă decât la sfârşitul lui 2011, când era de 75,612 miliarde de euro.

• ROMANIA LIBERA

• Mafia de stat de la restituirea proprietăţii

Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor s-a comportat ca un stat în stat, fapt care a creat multe nedreptăţi în ceea ce priveşte despăgubirea foştilor proprietari. Aceste concluzii se desprind din rezultatele auditului care a avut loc recent la această instituţie. Guvernul a decis să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. În acelaşi timp, premierul Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate cu ocazia auditului care a avut loc la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

• Ungureanu vrea demiterea lui Blejnar, PDL se opune. Vezi cine mai e vizat de premier

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu ar vrea în continuare să-l înlăture pe şeful ANAF, Sorin Blejnar, însă mai mulţi democrat-liberali au făcut front comun în jurul şefului Fiscului, potrivit Rtv.net. Ungureanu aşteaptă pentru moment expirarea ultimatumului acordat şefului Fiscului: în două luni de zile, acesta ar trebui să vină la bugetul de stat cu două miliarde de euro, bani obţinuţi prin combaterea evaziunii fiscale. Pe de altă parte, în vizorul lui Ungureanu mai sunt şi şeful de la Autoritatea Naţională a Vămilor şi şeful Gărzii Financiare.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cel mai dur război al anului începe: cine rămâne şi cine vine pe o piaţă telecom de 40 de miliarde de euro

Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va da astăzi startul oficial într-o competiţie dură care ţine deja în tensiune, de mai bine de un an, toţi operatorii de telefonie mobilă din România: megalicitaţia care va stabili numărul şi numele companiilor care vor oferi comunicaţii mobile până în anul 2029. Astfel, ANCOM va dezvălui care este preţul de pornire pentru licitaţie, ce condiţii şi restricţii le va impune participanţilor şi cât de uşor îi va fi unui grup străin să intre în România, cu ocazia acestei competiţii - cea mai mare dintre cele organizate vreodată de Bucureşti.

• Revoluţia boardurilor la companiile de stat: sute de membri ai consiliilor de administraţie, înlocuiţi până la finele lunii aprilie. Firmele de HR au ieşit la "vânătoare" de candidaţi

Cel puţin 100 de membri în consiliile de administraţie ale celor mai mari companii de stat vor fi înlocuiţi până la finele lunii aprilie, iar selecţia lor se va face cu ajutorul experţilor în recrutare, acestea fiind primele efecte ale Ordonanţei 109/2011, un document adoptat de Guvern la presiunea FMI, care are ca scop creşterea eficienţei acestor companii prin "guvernanţă corporativă". "Într-o perioadă de 6- 8 săptămâni de la începutul lunii martie se vor lua deciziile finale privind noua com­ponenţă a consiliilor de admi­nistraţie ale companiilor de stat şi regiilor autonome, iar prioritare sunt companiile cu afaceri de peste 1 mld. lei în 2010 şi peste 1.000 de angajaţi în 2010. Oltchim, Transelectrica, Transgaz şi Hidroelectrica sunt printre primele companii mari de stat care au aprobat în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor începerea procedurilor de selecţie pentru noii membri ai consiliilor de administraţie.

• Reacţii la decizia de majorare a salariilor bugetarilor: Salariile pot aduce mai mult consum, dar să nu apară majorări de taxe

Va creşte automat consumul odată cu majorarea salariilor bugetarilor? Da, dacă ascultăm tabăra guvernamentală. Nu este obligatoriu, pentru că oamenii ar putea fi tentaţi să economisească şi nu să consume, spun economiştii şi oamenii din business. Oamenii din mediul de business - care ar trebui să simtă direct beneficiile măsurilor guvernamentale - îşi pun şi nu prea mari speranţe în noua filosofie îmbrăţişată de administraţie. Pentru că, spun unii dintre ei, o parte a consumului anticipat ar putea merge spre bunuri din import.

• Guvernul a înjumătăţit ajutorul pentru Ford, dar şi americanii producţia de maşini

Ford România va mai primi doar 75 mil. euro ajutor de stat din partea Guvernului, faţă de 143 mil. euro stabilit anterior, în contextul în care şi americanii îşi respectă doar pe jumătate promisiunile cu privire la uzina de la Craiova, preluată oficial în martie 2008. Ordonanţa de guvern vine la mai bine de un an şi jumătate de la începerea discuţiilor dintre Ford şi Executiv pe tema modificării contractului. Conform noului act adiţional la contractul semnat în septembrie 2007, Ford se angajează la un proiect de investiţii destinat producerii de automobile în sumă totală de 618,14 mil. euro şi la un proiect de investiţii destinat producerii de motoare de 250,95 mil. euro. Din suma de 75 mil. euro 38 mil. euro sunt pentru proiectul destinat producerii de automobile şi 37 mil. euro pentru proiectul de investiţii destinat producerii de motoare.