În contextul conflictului sângeros din Ucraina, revitalizarea industriei naţionale de apărare a devenit o prioritate a guvernului, care nu-şi permite să facă greşelile din ultimii 34 de ani, când multe uzine de armament au fost închise, iar cele rămase în activitate au fost ameninţate cu falimentul, a afirmat ieri, premierul Marcel Ciolacu, la deschiderea expoziţiei de armament şi tehnică militară Black Sea Defense&Aerospace (BSDA) 2024, eveniment care are loc în aceste zile pe platform de la Romaero Băneasa.
Marcel Ciolacu a adăugat: "În ultimul an, am luat parte la o cursă contra cronometru, depăşind situaţii ce păreau imposibile, totul, ca să asigurăm finanţările bugetare, parteneriatele externe necesare şi un nou cadru legal pentru ca fabricile româneşti să reia din plin activitatea. Iar realitatea este că azi, majoritatea unităţilor industriei de apărare lucrează în trei schimburi, fac angajări fără precedent şi derulează proiecte de retehnologizare, unele cu bani europeni. (...) Avem astăzi perspectiva ca industria românească de apărare să aducă, în scurtă vreme, contracte impresionante şi să ruleze în economie miliarde de euro, dezvoltând pe orizontală zeci şi sute de alte companii furnizoare (...). Uzina Mecanică din Cugir va produce arme şi armament cu tehnologie NATO, alături de o companie germană. Romarm şi concernul american General Dynamics dezvoltă un parteneriat pentru modernizarea şi dezvoltarea de noi capacităţi pentru producţia de muniţii de calibru mare, la standarde NATO. Iar Romaero, căruia mulţi îi cântau deja prohodul, revine ca important furnizor al serviciilor de întreţinere şi reparaţii la aeronavele Boeing şi Airbus, urmând să semneze un memorandum cu un partener de tradiţie din Ungaria. Dincolo de aceste înţelegeri, sunt proiecte mari, deja parafate cu concerne din Statele Unite, Germania, Coreea de Sud, Franţa şi multe alte state. Vom face investiţii majore în România, pentru a dezvolta unităţi noi şi moderne, iar faptul că am obţinut, în premieră, o finanţare de 50 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru fabrica de pulberi dezvoltată împreună cu Rheinmetall, arată că în acest domeniu se munceşte într-un ritm nou".
Şeful Guvernului a mai declarat că Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, pregăteşte un alt proiect ambiţios privind drona românească (n.red. - ce ar urma să fie fabricată la Carfil Braşov) şi că şi-ar dori ca la ediţia BSDA 2025 să vadă un stand dedicate acestui proiect.
La rândul său, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, fost premier şi fost ministru al Apărării Naţionale, a afirmat că pentru a face faţă provocărilor trebuie să investim în apărare.
Nicolae Ciucă a spus: "România a avut o tradiţie pe zona industriei de apărare pe care începe să o reia şi pe care o poate valorifica rapid. Recent s-au făcut paşi în direcţia bună, pe care i-am încurajat şi din postura de ministru al Apărării şi din cea de premier. Mă refer la parteneriate şi contracte importante pentru industria de apărare. România va avea cea mai mare fabrică de pulberi din Europa, în judeţul Braşov. Ţara noastră va construi clădirea, iar Uniunea Europeană va finanţa dotarea fabricii de pulberi, vorbind de o investiţie de aproape 400 de milioane de euro. După 20 de ani de inactivitate, fabrica de armament din Reşiţa va produce în scurt timp obuze în baza unui contract semnat de Romarm, ca o subsidiară din România a unei companii britanice. La începutul acestui an, Centrul de Întreţinere, Reparaţii şi Revizii pentru Elicoptere S-70 Black Hawk din cadrul societăţii Aerostar S.A. Bacău a devenit operaţional. În parteneriat cu Aerostar, Lockheed Martin analizează deja oportunităţile de a integra la Bacău servicii de suport pentru alte produse. Nu în ultimul rând, salut anunţul companiei coreene Hanwha Aerospace, care intenţionează să înfiinţeze în România un hub industrial pentru Europa cu scopul de a furniza maşini de luptă a infanteriei în cadrul programelor de înzestrare pentru a contribui la capacităţile de apărare ale Forţelor Armate Române şi la creşterea industriei locale de armament. Pentru viitor, cred că trebuie să investim în educaţie superioară pentru a creşte specialişti în producţia de tehnică militară. Trebuie să stimulăm importul, sau mai bine zis, transferul de know-how prin parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele membre NATO".
România îşi concentrează eforturile, în actuala situaţie de securitate, pe consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi în cadrul aliat, în vederea descurajării şi combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de ameninţări, a spus Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naţionale.
Şeful MApN a precizat: "Apartenenţa la cea mai puternică alianţă politico-militară din lume ne obligă la creşterea permanentă a gradului de interoperabilitate al Armatei României cu armatele aliate şi partenere, prin armonizarea procedurilor standard de operare şi prin dotarea cu tehnică şi echipamente militare moderne şi compatibile (...). MApN şi-a adaptat permanent şi dinamic planurile de înzestrare a Armatei României, în vederea achiziţiei de echipamente şi tehnică militară performante, care să asigure capabilităţile necesare îndeplinirii misiunilor şi angajamentelor asumate faţă de NATO. Forţele armate române au făcut deja paşi importanţi în procesul de înzestrare cu tehnică de ultimă generaţie. În acest proces, urmărim să asigurăm securitatea pe teritoriul naţional a unei părţi cât mai mari în echipamente de ultimă generaţie, de care avem nevoie. Este evident că o astfel de abordare este necesară în contextul de securitate regional şi global actual, dar în acelaşi timp ne permite păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu strategic. Vom continua colaborarea dintre MApN şi Ministerul Economiei, astfel încât să armonizăm nevoile de înzestrare a Armatei cu posibilităţile industriei de apărare româneşti atât în zona de stat, cât şi privată".
La ediţia BSDA 2024, ce are loc în aceste zile la Bucureşti, pe platforma Romaero Băneasa, participă peste 400 de producători globali de echipamente şi tehnică militară din aproximativ 30 de state membre sau partenere ale NATO. Alături de companiile expozante, se află la Bucureşti peste 300 de delegaţi străini de nivel înalt, reprezentanţi ai 55 de state, de pe toate continentele, potrivit unui comunicat de presă emis de organizatori, care se bucură de parteneriatul cu Ministerul Apărării Naţionale din ţara noastră. La expoziţie, sunt reprezentate toate cele cinci domenii operaţionale - militare, terestru, aerian, naval, cyber şi space - vedeta fiind avionul multirol de generaţie a V-a, F35, pe care Forţele Aeriene ale Statelor Unite l-au auds, pentru prima dată la o expoziţie din Europa. Mai mult, compania americană Lockheed Martin, în calitate de producător al acestui avion de luptă, a prezentat o machetă, la dimensiuni reale, ale aceleiaşi aeronave.
La eveniment participă mai multe companii din Europa şi Republica Coreea care expun obuziere autopropulsate şi vehicule de luptă pe şenile pentru infanterie destinate Forţelor Terestre. Ca şi în urmă cu doi ani, vizitatorii vor putea să admire tancul american M1A2 Abrams, care ar urma să facă parte din dotarea forţelor armate ale ţării noastre. De atlfel, industria de apărare a Statelor Unite ale Americii are în cadrul BSDA 2024 cea mai importantă reprezentare - 47 de companii expozante, fiind urmată de Germania (17 companii), Franţa (15), Marea Britanie şi Cehia (câte 12 companii) şi Coreea de Sud (11 companii participante, dintre care Hanwha care este producătorul obuzierului autopropulsat, şenilat, de 150 milimetri).
Printre companiile care au adus echipamente şi tehnică de luptă pe cei 50.000 metri pătraţi ai platformei din zona Băneasa, se numără Rafael Advanced Defense Systems - compania israeliană producătoare a performantului sistem de apărare aeriană Iron Dome, compania Raytheon - producătorul sistemului Patriot, General Dynamics, BAE Systems, L3Harris, Elbit Systems, Leonardo, MBDA, Airbus, DAMEN, IVECO Defense Vehicles, Beretta, Romarm, Aerostar Bacău, Pro Optica şi BlueSpace Technology.
Alături de echipamentele şi tehnologiile propuse de companiile comerciale, evenimentul găzduieşte o expoziţie de tehnică din dotarea Armatei României, Armatei Statelor Unite ale Americii şi Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv elicopterele Black Hawk, operate de IGSU.
În cadrul BSDA 2024, BlueSpace Technology, singura companie românească acreditată la nivel NATO în calitate de producător TEMPEST (sistem de echipamente pentru asigurarea securităţii informaţiei), urmează să semneze astăzi Memorandumulu de Înţelegere cu Marshall, companie britanică cu tradiţie în industria de apărare mondială de peste 100 de ani. Recent, compania BlueSpace Technology a testat primul sistem românesc de bruiare a dronelor.
Tot astăzi, compania israeliană Rafael prezintă la BSDA 2024, în premieră la nivel global, noul sistem de apărare antiaerian Iron Shield şi interceptorul Iron Lance. Portofoliul companiei cuprinde soluţii de apărare aeriană renumite, de la Spyder All in One (AIO), cu capabilităţi dovedite recent în teren, la interceptorul David's sling, la avansatul Drone Dome cu capacităţile sale C-UAS şi C-UAV, care detectează şi neutralizează ameninţările UAS şi UAV. Spyder AIO este cel mai nou membru al familiei Spyder, cu capabilităţi dovedite în luptă, care integrează toate funcţiile principale ale sistemelor multiple într-un singur vehicul 8x8, operaţional în doar câteva minute pe terenuri dificile, cu timp de reacţie scăzut şi amprentă logistică minimă. Drone Dome oferă un nivel vital de protecţie împotriva ameninţărilor emergente prin diverse mijloace. În portofoliu se mai află şi Sky Spotter, un sistem pasiv de avertizare timpurie EO, ce detectează, urmăreşte şi gestionează simultan mai multe ţinte, oferind posibilitatea unei monitorizări detaliate şi continue, 24/7, a ţintelor selectate. Compania israeliană mai produce şi rachetele tactice ghidate de precizie Spike, care se află de 25 de ani în serviciul Forţelor Armate Române, perioadă în care au ajuns la generaţia a 6-a, NLOS.
Tot în cadrul BSDA 2024, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, prin intermediul Societăţii Carfil SA, subsidiară a companiei naţionale Romarm SA, urmează să semneze mâine un acord strategic de cooperare industrială cu producătorul american de drone militare şi civile - Periscope Aviation. Acest acord marchează o premieră pentru industria românească de apărare, fiind primul parteneriat strategic al unei companii autohtone în domeniul construcţiei de UAV-uri militare şi civile. Proiectul vine ca răspuns la cererea tot mai mare de astfel de echipamente din diverse industrii, cu accent deosebit pe domeniul apărării.
Dacă primele două zile ale BSDA 2024 sunt dedicate, exclusiv, vizitatorilor oficiali, militari şi oameni de afaceri, mâine, în cea de-a treia zi, accesul în expoziţia exterioară este permis şi publicului larg.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2024, 10:20)
Ce solutii am cercetat in 2000
Uite unde a dus lipsa numitorului comun la nivel global
dr. Salomeea Romanescu
traducere automata din engleza
Capitolul 3
Un proiect provocator de guvernanță umană globală pentru oportunitatea dezvoltării durabile
Acest capitol își propune să introducă conceptele de securitate umană, dezvoltare durabilă și guvernanță umană capabilă să atenueze amenințările ignorate, dintr-o perspectivă feminină.
3.1. Noul paradigma al securității umane ca numitor comun al tuturor actorilor europeni împotriva provocărilor comune
Acest subcapitol abordează conceptul de securitate umană și impactul său pozitiv potențial asupra calității vieții; prima secțiune pune necesitatea redefinirii securității în contextul internațional, a doua încearcă să definească securitatea umană și a treia arată importanța securității umane în transformarea celor care au pierdut în procesul de integrare europeană în câștigători, ca o modalitate potențială pentru un scenariu pozitiv al integrării, ca un joc cu câștiguri reciproce.
„Politica mondială nu ar trebui privită ca un proces istoric înghețat al statelor dornice de putere, ci mai degrabă ca un proces dinamic de interacțiune între indivizi, grupuri, state și instituții internaționale, toate capabile să-și adapteze simțul interesului propriu.”1
După Războiul Rece, concepția militarizată a securității a fost contestată de concepții multifacetate și holistice2, precum securitatea umană, concept care nu are o definiție clară și nici măsuri convenite asupra sa. Trebuie să observăm că securitatea militară nu a reușit să asigure securitatea teritorială a unui stat-națiune. Prăbușirea așa-numitului comunism și a hegemoniei sovietice în Europa Centrală și de Est a eliminat amenințarea militară imediată. Înlocuirea principalelor amenințări militare din Est cu amenințări multilaterale și multidimensionale a adus o mare instabilitate în Sistemul de Securitate European, care nu era pregătit să facă față acesteia, în termeni de competențe, politici și instituții. (Vezi anexa 2 pentru riscurile colective ale globalizării.)
Pentru că europenii se confruntă cu atât de multe provocări de securitate și oportunități promițătoare, toate acestea concurând pentru o atenție și resurse mai mari, va fi dificil să facem față amenințărilor non-tradiționale. Cu toate acestea, unele dintre ele nu vor fi ignorate pentru mult timp. Securitatea individuală nu mai poate fi satisfăcută doar prin măsuri militare; este nevoie de o înțelegere multidimensională.
Securitat ea umană este dificil de realizat în actualul sistem internațional dominat în principal de state suverane. Un sistem actual centrat pe stat a fost inadecvat pentru a oferi securitate și bunăstare, așa cum am analizat în primul și al doilea capitol. Statele naționale riscă să-și piardă suveranitatea externă și internă. În logica noastră a securității umane, statele naționale trebuie să-și reordoneze prioritățile, problema fiind care criterii? Acestea ar putea fi: Suveranitatea Persoanei Umane, Participarea la luarea deciziilor și Răspunsul la Nevoile Umane Neîndeplinite.
Următoarele probleme necesită prioritatea guvernelor și organizațiilor internaționale:
Foamea, locuințele, îngrijirea sănătății, educația, ocuparea forței de muncă, mediul, prevenirea războiului, prevenirea criminalității, îngrijirea vârstnicilor, justiția rasială, drepturile femeilor, libertatea religioasă, reforma penală, planificarea urbană, populația, participarea democratică, prevenirea alienării și a dependenței.
Majoritatea liderilor ar insista că ei personal îmbrățișează această agendă. Pragmatic, însă, aceste probleme sunt subordonate priorităților de securitate națională. În sistemul mondial actual, politicile naționale dezvoltate în principal în jurul criteriilor de mai sus ar amenința capacitatea națiunilor lor de a supraviețui.
Luminile dezvoltării umane vor rămâne stinse pentru majoritatea umanității până la apariția unui sistem de ordine mondială. Este important să subliniem că nu pledăm pentru o mobilizare constantă pentru securitatea națională. Este mai degrabă o chestiune de a recunoaște realitatea că prioritățile corporative actuale și guvernarea elitistă nu sunt în principal datorate demonilor ideologici sau personali. Lumea nu are nevoie de mai multă demonologie. Ceea ce este necesar este obiectivitatea - nu acceptarea fatalistă raționalizată a status quo-ului, ci identificarea tuturor surselor de lipsă de putere: ale liderilor, precum și ale cetățenilor. Cel mai sigur mod de a înrădăcina status quo-ul este să te concentrezi prea exclusiv pe lipsa de putere a oamenilor și să te bazezi pe demonologie în detrimentul unei analize mai holistice.
Definiția problemelor de securitate, modul în care au fost analizate și politicile care au rezultat au fost roadele atmosferei geopolitice și ideologice dominante în perioada Războiului Rece. Conceptul de securitate are o bază politică puternică și se schimbă în funcție de aceasta.
Securitatea continuă să fie calculată prin gradul de „capacitate distructivă posedată în raport cu un inamic așteptat”. Realizarea securității într-un context global este în mare parte redusă la gestionarea granițelor statului teritorial - gradul de capacitate de a ține persoanele, ideile și lucrurile nedorite afară și de a păstra ceea ce este dorit în interior.
În măsura în care securitatea este globalizată, aceasta este asociată cu stabilirea condițiilor care permit cel mai bine expansiunea produsului planetar brut și stimulează creșterea comerțului mondial într-un cadru stabilizat prin politici care produc triplul act de acuzare.3
Ceea ce este remarcabil la această imagine geopolitică a securității este durabilitatea sa, una care traversează distincția trasată anterior între geopolitica modernă, centrată pe stat, și geopolitica post-modernă, orientată spre piață. Lipsa de auto-reflecție critică este teribilă. Ceea ce trebuie recunoscut aici, printre alte perspective provocatoare, este relevanța vocilor feministe din întreaga lume în crearea altor răspunsuri posibile la actualitate. Revizuirea securității este crucială pentru toate întreprinderile societății civile globale și pentru modelarea politicii globale în conformitate cu criteriile guvernanței umane.
Subrahmanyam identifică clar acest element de necesitate în următorul pasaj:
„Fie că omenirea se unește pentru a supraviețui, fie că este destinată să se confrunte cu un viitor sumbru. Strategia unei lumi non-violente și fără arme nucleare nu are alternativă, dacă generațiile viitoare vor supraviețui în condiții de dezvoltare durabilă. Noi, cei din această generație, avem de făcut o alegere dură înaintea noastră. Fie devenim salvatorii posterității noastre, fie executorii ei. Fie optăm pentru viață, fie distrugem viitorul umanității.”4
Acest sentiment de urgență este aici afirmat. De asemenea, trebuie subliniată ideea că democratizarea continuă depinde de stabilirea unei securități, care se rupe radical de percepțiile și practicile care au dat substanță geopoliticii de-a lungul istoriei moderne.
Este evident că inițierea unei discuții despre securitate pe această notă radicală înseamnă să subliniem distanța care separă o astfel de poziție de gândirea mainstream din Nord și de perspectiva majorității elitelor guvernante din Sud. Și este la fel de previzibil că va fi respinsă ca fiind „utopică”. Pentru a răspunde util provocării viitoare, este necesar să adunăm curajul intelectual și politic pentru a face față profunzimii și întinderii problemei cu care se confruntă umanitatea.
Ce înseamnă exact termenul de securitate umană și de ce este atât de importantă securitatea umană în scenariile optimiste de integrare. Ce este securitatea umană și de ce este atât de importantă în cadrul guvernanței umane?
După cum am definit în primul capitol, guvernanța umană poate fi definită pe scurt ca un sistem de guvernare al cărui scop este să promoveze bunăstarea umană și să extindă libertatea umană, bazat pe legitimitate publică și responsabilitate publică.
Securitatea umană este un concept multidimensional. Este percepută ca fiind axată pe protejarea oamenilor mai degrabă decât a granițelor. Conceptul este format din două componente principale: „libertatea față de frică” și „libertatea față de lipsuri”, și include amenințări care nu sunt doar militare, ci și politice, economice, sociale, de sănătate și de mediu. Aceste amenințări nu se limitează la frontierele statelor naționale și, prin urmare, necesită soluții internaționale și colective. Securitatea umană promovează o abordare preventivă, concentrându-se pe cauzele profunde ale insecurității și căutând soluții durabile.
Este important de subliniat că securitatea umană este strâns legată de conceptul de dezvoltare durabilă, care se referă la îndeplinirea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și îndeplini propriile nevoi. Dezvoltarea durabilă integrează dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării, recunoscând interdependența lor.
În contextul guvernanței umane globale, securitatea umană și dezvoltarea durabilă se suprapun și se întăresc reciproc. O abordare centrată pe securitatea umană poate contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă prin promovarea păcii, justiției și instituțiilor puternice, reducerea sărăciei și a inegalităților și protejarea mediului.
Reformele propuse pentru o guvernanță umană globală eficientă și sustenabilă trebuie să ia în considerare aceste aspecte interconectate și să se concentreze pe promovarea securității umane ca o componentă esențială a dezvoltării durabile. Acest lucru necesită o colaborare internațională extinsă, implicarea societății civile și angajamentul politic pentru a implementa politici și practici care să asigure bunăstarea și securitatea tuturor indivizilor, în prezent și în viitor.