Riscurile aderării la UE pot fi mai mari decât avantajele

Riscul aplicării unor condiţii stricte pentru România şi Bulgaria odată cu intrarea lor în UE este major. Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 26 septembrie va confirma data de 1 ianuarie 2007 privind aderarea, dar şi condiţiile suplimentare pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească, spune Leonard Orban, negocia-torul şef al României în relaţiile cu UE.

În primul rând, pot fi aplicate clauze de salvgardare sectoriale care pot afecta afacerile şi piaţa internă pe anumite domenii. Acestea nu vor amâna aderarea, dar vor restricţiona anumite sectoare economice care pot aduce pierderi financiare în-semnate.

"În sectorul veterinar dacă nu vor fi eliminate complet focarele de pes-tă porcină, producătorii autohtoni nu vor mai avea dreptul să facă comerţ intracomunitar cu carnea de porc", spune Leonard Orban. Domnia sa adaugă: "Chiar şi vândute intern, produsele care vor fi etichetate diferit vor pierde în concurenţa cu produsele din UE. Clauza de salvgardare sectorială poate viza şi domeniul justiţiei şi "asta poate duce la faptul că deciziile instanţelor româneşti să nu mai fie recu-nos-cute în restul Uniunii, ceea ce aduce dificultăţi mari mediului de afaceri", crede Leonard Orban.

Nici cele 32 de miliarde de euro pe care le-am putea primi de la Uniunea Europeană nu sunt ca şi încasate deoarece "există riscul de diminuare a unor fonduri deja alocate Româ-niei pentru perioada 2007- 2013", afirmă Leonard Orban. Domnia sa spune că blocarea banilor poate fi cauzată de faptul că autorităţile care gestionea-ză aceste fonduri pot să nu fie acreditate la timp iar Comisia Europeană poate lua decizia ca fondurile acordate, de exemplu, plăţilor directe din agricultură să fie reduse cu până la 20%.

Ţara noastră urmează să primească 17,6 miliarde euro pentru politica de coeziune, 5 miliarde pentru plăţile directe din agricultură şi 7 miliarde euro pentru dezvoltarea rurală.

A treia problemă cu care se poate confrunta ţara noastră după aderare este monitorizarea care ar putea continua şi după 2007. Cu toate acestea, Leonard Orban spune că "avem un program de strategie post- aderare care peste o lună va fi avansat dezbaterii publice şi politice", recunoscând însă că "sunt sectoare care vor beneficia mai mult după aderare, în timp ce altele nu vor face faţă provocărilor. Exemplele domniei sale vizează sectorul si-derurgic, cel minier şi cel textil.

"De exemplu, în sectorul minier provocările sunt foarte mari pentru cele şase companii care trebuie să devină viabile până în 2008 pentru că altfel vor fi închise", declară Leonard Orban.

• Ratingul de ţară poate fi îmbunătăţit în câteva luni

Jerome Cazes, director general "Coface", apreciază evoluţiile care le-a înregistrat ţara noastră, amintindu-şi că "în urmă cu cinci ani, oamenii de afaceri italieni se simţeau precum în Vestul Sălbatic în România", iar acum aleg ţara noastră în defavoarea Bulgariei.

Domnia sa spune că evoluţia ratingului de ţară de la B la A4 va determina ca "în câteva luni ratingul să ajungă chiar la A3".

Riscul valutar va influenţa puternic ţara noastră înainte de trecerea la moneda euro, apreciează Jerome Cazes, iar zonele care au cea mai accelerată creştere economică vor intensifica acest risc.

"Piaţa imobiliară din SUA, creşterea economică a Chinei şi achiziţiile prin îndatorare au sporit riscurile ţărilor respective", consideră directorul "Coface". În România totuşi, companiile "merg bine" pentru că 65% dintre ele au avut creşteri economice în 2005, iar creşterea economică a României pe primele şase luni a fost de 7,4%.

• Varujan Vosganian nu este de acord cu "notele" pe care ni le dă "Coface"

Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci din Senat, spune că ratingul A4 dat României este nedrept deoarece ţara noastră merită A3. "România are o politică fiscală stabilă, o creştere economică puternică iar veniturile bugetare din PIB vor ajunge în 2007 să fie de 9 miliarde de lei", subliniază Vosganian.

Domnia sa apreciază că resursele financiare de care dispunem astăzi sunt foarte mari, amintind că "din 2005 România se confruntă cu o criză de bani mulţi". Situaţia se datorează liberalizării circulaţiei capitalurilor, îmbunătăţirii activităţii de creditare, îmbunătăţirii capacităţii de garantare a creditului. Cu toate acestea, vulnerabilităţile ţării noastre rămân în domenii precum agricultura, sistemul de asigurări sociale şi competitivitate externă. Varujan Vosganian a mai amintit că între 2007 şi 2013 trebuie să asigurăm contribuţia României la Bugetul European (7,5 miliarde de euro), cofinanţarea la proiectele finanţate cu bani europeni (aproximativ 3 miliarde euro), îndeplinirea standardelor strategiei Lisabona (2,5 miliarde de euro) şi diminuarea deficienţelor structurale din infrastructură, învăţământ şi sănătate (6,5 miliarde de euro). n