România are nevoie de energie securitară, nu de a fi din nou, doar o piaţă de desfacere

AFM va creşte sumele de bani alocate programului Casa Verde; Parlamentul României a modificat legea energiei, astfel încât să se "vopsească producătorii de energie" în prosumatori; Consiliul Concurenţei "recomandă" modificarea legislaţiei pentru posibilitatea ocupării terenurilor agricole cu panouri fotovoltaice, acţiuni care trebuie atent analizate, nu doar să îmbogăţească o mână de firme şi care pot să creeze insecuritate în România.

AFM arată că proprietarii de case din România vor putea beneficia, începând cu anul viitor, de vouchere în valoare de 25.000 lei pentru a-şi instala pe acoperişuri sisteme fotovoltaice cu o putere de minim 3 kW, chiar dacă o instalaţie de 3 kW, astăzi costă 12.000 lei. Astăzi avem cca 100.000 de prosumatori şi o putere instalată de peste 1.400 MW, în următorii doi ani luând în considerare dosarele deja depuse şi care anticipăm că se vor depune la AFM anul viitor, vom atinge 3.000 MW putere instalată în fotovoltaice doar la prosumatori (jumătate din consumul orar al României). Această situaţie probabil va genera două importante probleme, căderi repetate ale alimentării cu energie electrică la nivelul unor zone din sistemele de distribuţie, aspect care nu se datorează faptului că "nu s-a investit în reţele", ci că în reţelele de distribuţie energie electrică nu există sisteme de echilibrare fizică. În urmă cu 70 de ani când a fost conceput sistemul electroenergetic, echilibrarea fizică s-a gândit să fie realizată la nivelul sistemului de transport, aspect care nu s-a schimbat până în prezent.

Parlamentul României a transmis spre promulgare, modificările la legea energiei care vine să accetueze şi mai mult potenţialele probleme viitoare în sistemul energetic, ascuznând sub "pielea de prosumator", producătorii efectivi de energie electrică, prin ridicarea nivelului până la care un consumator poate să producă energie electrică de la 200 kW (varianta iniţială a proiectului de lege) la 400 kW şi stabilind că limita până la care se poate să nu se facă echilibrarea este de 900 kW în loc de 400 kW (varianta iniţială a proiectului de lege). Spre exemplificare, teoretic, putem avea 10 prosumatori, care produc, cât se consumă într-o oră minimală în România, si care se pot opri din produs brusc, la o schimbare a vremi, lăsând fără energie o ţară întreagă!!!

Consiliul Concurenţei recomandă modificarea legislaţiei pentru posibilitatea ocupării terenurilor agricole cu panouri fotovoltaice. După ce în urmă cu 2 ani, cu un puternic lobby s-a reuşit impunerea prin lege ca păşunile să poată fi transformate în parcuri fotovoltaice (!!!), acum se încearcă acelaşi lucru şi pe terenurile agricole. Numeroasele cereri de autorizări şi racordări la reţea a regenerabilelor arată că afacerea este una extrem de profitabilă, însă aceasta nu trebuie să pună, în pericol securitatea alimentară a românilor. În present există solicitări de racordare pe partea de producere de energie electrică fotovoltaică şi eoliană, de peste 35.000 MW (de 6 ori mai mult decât consumă astăzi România)!!!

Defazarea gravă între diferitele faze ale unei tranziţii energetice, este un important factor de insecuritate energetică la nivelul României:

Consumul de energie electrică al României nu prefigurează un trend atât de asccendent în următorii ani cât să preia producţia acestei energii (consumul de energie electrică fiind în scădere constantă în ultimii ani).

Lipsa unui Noul Model al Sistemului Energetic Românesc, capabil să răspundă provocărilor viitoare, nu este vorba doar să mai construieşti câteva reţele, ci să pregăteşti întreaga insfrastructură pentru toate utilizările de energie utilă (energie termică, echipamente, infrastructură industrială, iluminat) în toate componentele sale (producţie, stocare, canale de distribuţie, mijloace de echilibrare) pentru noile tehnologii de producţie şi consum de energie, într-un mod sustenabil social.

Inexistenţa unor sisteme de echilibrare adecvate amplitudinii variabilităţii viitoarelor producţii şi volatilităţi ale consumului, dar şi asigurarea echitabilităţii costurilor de echilibrare.

Posibilitatea dezvoltării unui mix de producere şi consum dezechilibrat, care să nu asigure securitatea României.

Astăzi vedem un mare avânt din partea mai multor instituţii de a crea o piaţă de desfacere a unor produse şi servicii în domeniul energiei regenerabile, indiferent de consecinţele securitare care le va crea acest comportament.

În opoziţie, alte ţări care deşi sunt în rândul celor mai mari ţări producătoare de petrol şi gaze şi se găsec în zone în care intensitatea solară anuală este dublă faţă de România, nu promovează cu prioritate energia solară, ci energia nucleară (Iran - 1 centrală de 1200 MW, Egipt - 3 centrale de 3600 MW, Arabia Saudită - 2 centrale de 2900 MW).