România vrea să emită în următorii ani obligaţiuni "verzi"

Guvernul României intenţionează să realizeze mai multe emisiuni de euroobligaţiuni "verzi" în următorii ani, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022-2024 ce însoţeşte legea bugetului de stat pe 2021. România este printre singurele ţări din regiune şi defapt din UE care nu a emis încă astfel de obligaţiuni "verzi". Ungaria a intrat în clubul ţărilor cu astfel de emisiuni în aprilie 2020 cu o licitaţie inaugurală de euroobligaţiuni de stat pe 15 ani, cu o dobândă de 1,75%, prin care a atras 1,5 miliarde de euro.

"Pe termen mediu, se are în vedere diversificarea instrumentelor de finanţare, prin realizarea de emisiuni de obligaţiuni «verzi», în acest sens o primă etapă o reprezintă crearea Cadrului general de emisiuni de obligaţiuni verzi la nivel suveran, urmând să fie identificate în bugetul de stat proiectele de investiţii/cheltuieli «verzi»", se arată în raportul ce însoţeşte proiectul legii de buget.

O astfel de iniţiativă face în general parte dintr-o strategie pentru finanţarea de proiecte verzi. Iniţiativa este în general susţinută de serviciul pentru reforme structurale al Comisiei Europene şi include participarea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, pentru limitarea riscului de refinanţare, Ministerul Finanţelor intenţionează să utilizeze operatiuni specifice de piaţă secundară de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, ulterior finalizării, în colaborare cu Banca Naţională a României, a cadrului legal, activitate estimată pentru prima parte a anului 2021.

De asemenea, pentru reducerea expunerii la riscul valutar şi de rată de dobândă asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală, Ministerul Finanţelor are în vedere utilizarea instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rată de dobândă), în anul 2021 urmând să se finalizeze Cadrul operaţional şi să fie încheiate de acorduri-cadru ISDA Master Agreement cu o serie de contrapartide.

Ministerul Finanţelor va continua de asemenea să asigure finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice în mod echilibrat, atât din surse interne cât şi din surse externe. În cursul anului 2020, pe piaţa externă au fost lansate patru emisiuni de euroobligaţiuni în valoare totală echivalent 11,7 miliarde de euro. Şi programele de finanţare de la populaţie (Fidelis - prin bursă - şi Tezaur - prin Poştă şi Trezorerie) vor continua în 2021. Pentru Programul TEZAUR se are în vedere introducerea de facilităţi care să permită realizarea în mediu online a subscrierilor şi rambursărilor sumelor datorate la scadenţă investitorilor.

Raportul mai notează că Ministerul Finanţelor va păstra flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul accesării pieţelor internaţionale. Refinanţarea datoriei publice guvernamentale se va efectua de pe piaţa de pe care s-a emis iniţial datoria, mai arată documentul. Este o practică deja comună: un exemplu sunt scadenţele de 2,12 miliarde de euro pe plan local de luna aceasta şi împrumutul de 1,24 miliarde de euro luat tot de pe piaţa internă în data de 10 februarie.

"În perioada 2021 - 2024, finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale se va realiza relativ echilibrat din surse interne şi externe, iar refinanţarea datoriei publice guvernamentale se va efectua de pe piaţa de pe care s-a emis iniţial datoria. Ministerul Finanţelor va păstra flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul accesării pieţelor internaţionale şi volumul emisiunilor externe, ţinând cont de costurile asociate, de considerentele de risc, precum si de evoluţia pieţei locale. Pe piaţa internă vor continua emisiunile de titluri de stat dedicate populaţiei, urmând să fie aduse o serie de îmbunătăţiri care să faciliteze subscrierile şi efectuarea rambursărilor la scadenţă, în mediu online", arată documentul.

Totodată, în raport se arată că Ministerul Finanţelor are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziţia Trezoreriei, în valoare echivalentă acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanţare.

Deficitul pe anul 2021 este estimat la 7,16% din PIB, în termeni nominali 80 de miliarde de lei. La această sumă de împrumutat se adaugă sumele pentru refinanţarea datoriei publice.