Saxo Bank: Greciei îi sună ceasul

• Saxo Bank: Datele cheie, pentru Grecia

Saxo Bank prezintă într-un calendar, datele cheie privind situţia din Grecia:

"-30 iunie: în cazul nerambursării datoriei către FMI, agenţiile de rating vor declaşa datoria suverană a Greciei la categoria default parţial, iar asta va duce, în câteva zile sau săptămâni mai târziu, la un downgrade al băncilor şi al tuturor instituţiilor publice. Moody's a anunţat că va revizui ratingul pentru Grecia pe 31 iulie. E posibilă şi o devalizare a băncilor: depozitele bancare din Grecia ar putea scădea sub 100 de miliarde de euro. Am putea asista la instituirea controlului de capital, aşa cum s-a întâmplat recent în Islanda şi Cipru.

-1 iulie: întâlnirea Consiliului Guvernator al BCE ar putea determina banca centrală să ceară mai mult colateral pentru a menţine programul ELA (Emergency Liquidity Assistance - Asistenţă de Urgenţă cu Lichidităţi).

- 8-17 iulie: Grecia s-ar putea dovedi incapabilă să-şi plătească datoriile (450 milioane euro către FMI, 11,67 miliarde yeni în împrumuturi şi 71 milioane euro dobânzi la titlurile de stat cu maturitate de 3 ani, emise în 2014).

- 20 iulie: în cazul neplăţii datoriei de 3,5 miliarde de euro către BCE, programul ELA va fi oprit, ducând la naţionalizarea sectorului bancar, aflat în stare de insolvenţă. Un nou default va fi considerat un Grexit de facto. Pentru a rămâne măcar cu un picior în zona euro, guvernul Greciei ar putea încerca să introducă o monedă paralelă pentru o perioadă limitată de timp (aşa numitele titluri de datorie cu valoare monetară) însă, fără un sprijin financiar substanţial, statul elen va fi nevoit să lanseze o nouă monedă în Grecia".

Timpul trece cu repeziciune pentru Grecia şi scenariul cel mai negru - un default care părea puţin probabil acum câteva luni - pare acum posibil, se arată într-o analiză Saxo Bank.

"Scenariul în care încă mai credem este o înţelegere de ultim moment", notează Christopher Dembik, economist Saxo Bank.

În cazul unui Grexit, Grecia ar putea implementa o devalorizare monetară între 50% şi 70%, potrivit analistului, care apreciază că o recesiune fără precedent va urma în anul care vine: "În Argentina, în anul post-default, recesiunea a atins 11%. O cifră asemănătoare pare plauzibilă şi în cazul Greciei".

În opinia sa, în pofida a ceea ce cred susţinătorii unui Grexit, devalorizarea monetară este doar o iluzie şi nu va ajuta ţara să câştige în competitivitate: "Devalorizarea ar fi eficientă doar dacă balanţa de plăţi a Greciei nu ar fi structural în deficit. Ca volum, importurile sunt de trei ori mai mari decât exporturile. În acest caz, devalorizarea e doar un simbol al unei economii pe moarte şi ar declanşa o criză umanitară nemaivăzută din '45 încoace.

Adoptarea unei noi monede care să înlocuiască euro ar putea fi, de asemenea, dificilă. Nu se ştie dacă grecii o vor face. Probabil o vor privi cu suspiciune, aşa cum arată toate studiile despre apartenenţa Greciei la UE. Cel mai negru scenariu - cu mai multe monede aflate în paralel în circulaţie pe o perioadă mai lungă - devine şi el plauzibil. S-ar putea întâmpla, având în vedere că aproximativ 100 de miliarde de euro au fost retraşi din sectorul bancar de la sfârşitul lui 2009 şi au fost ţinuţi la ciorap de-atunci încoace. Am putea asista la o piaţă neagră a monedelor, similar cu ceea ce putem vedea în Argentina şi Venezuela. Grecii vor prefera moneda puternică - euro şi vor dori să scape de cea nouă. Legea lui Gresham va funcţiona perfect: banii răi îi scot la iveală pe cei buni. De fapt, asta ar putea duce la un fel de «eurizare» a economiei elene. Nu e nicio îndoială că Grecia va fi marele perdant în cazul în care negocierile cu creditorii vor eşua".

Potrivit analizei, defaultul Greciei va determina statele UE să-şi refinanţeze împrumuturile pe pieţele financiare. Dar, luând în calcul un mediu financiar caracterizat prin dobânzi scăzute şi o creştere a inflaţiei în următorii ani, nerambursarea împrumutului de către Grecia nu ar trebui să provoace nicio "durere" finanţelor publice, chiar şi în cazul unor contributori importanţi, cum sunt Germania şi Franţa, arată Saxo Bank.

În opinia analistului citat, riscul unei contagiuni economice şi financiare în Europa este limitat, având în vedere că expunerea mediului de business către Grecia este destul de scăzută: "85% din datoria elenă este în mâinile entităţilor publice. Băncile europene nu mai deţin nimic din datoria suverană a Greciei, sau deţin foarte puţin. În ceea ce priveşte băncile franceze, expunerea la datoria corporate a Greciei este de 200 de milioane de euro. Din 2010, implementarea planurilor interne de contingenţă pentru a face faţă riscului datoriei suverane a Greciei şi politicile prudente au ajutat la imunizarea industriei financiare europene.

Cu toate acestea, am putea asista la o speculare excesivă pe termen scurt a fondurilor hedge împotriva statelor cele mai îndatorate sau băncilor mai fragile. Din această perspectivă, Italia ar putea fi prima vizată, având în vedere datoria sa publică mare şi sectorul public fragmentat. Până acum, creşterea dobânzilor din statele din sudul Europei nu poate fi interpretată ca o dovadă a contaminării: e doar un semn de normalizare. Investitorii integrează acum factorii de risc după o perioadă de dobânzi anormal de scăzute".

În orice caz, o contagiune ar putea fi declanşată de acţiunea BCE, mai arată raportul citat: "Nu putem elimina ipoteza că Banca Centrală Europeană va creşte, temporar, ritmul în care cumpără asseturi de pe pieţele secundare. Dimensiunea limitată a pieţei de bonduri din Europa ar trebui să permită un control temporar al pieţei, astfel încât atacurile venite de la fondurile hedge să se încheie".

Analiştii spun că rămâne dificil de estimat impactul politic al Grexitului: "Polarizarea opiniei publice din Germania, Danemarca, Spania şi Finlanda, plus perspectiva unui Brexit (ieşirea posibilă a Marii Britanii din UE) reflectă faptul că nu s-a mai discutat şi lucrat de mult la comun în Europa. Ieşirea Greciei din zona euro ar declanşa un semnal de alarmă care ar arăta europenilor că nu mai au interese şi destine comune, sau dorinţa de a trăi împreună".

Potrivit Saxo Bank, adevărata miză a dosarului grec este cu siguranţă politică, nu economică.