Scad dobânzile la euro? Nu musai.

Recenta reducere a dobânzilor de politică monetară de către mai multe bănci europene, în încercarea de a stopa încetinirea creşterii economice, ar însemna, în mod normal, o reducere a costurilor de finanţare pentru băncile din ţara noastră şi, implicit, a dobânzilor la creditele în euro care se calculează în funcţie de dobânda EURIBOR. În realitate, acest lucru nu este neapărat obligatoriu, întrucât, consideră analiştii, există mai multe elemente care ar putea să tempereze din acest efect pozitiv.

Banca Centrală Europeană a redus dobânda de politică monetară de două ori în ultima lună, cu un punct procentual, până la 3,25%, în încercarea de a stimula economia. Joi, Banca Angliei a redus, la rândul său, dobânda cheie cu 1,5 puncte procentuale, iar Banca Centrală a Elveţiei - cu 0,5 puncte procentuale.

Lucian Anghel, economist şef al BCR, apreciază că impactul reducerii dobânzilor cheie ale băncilor europene asupra ţării noastre ar trebui să fie unul pozitiv, dar este prematur să tragem concluzii, deoarece există factori ce ar putea să reducă din efect.

În mod normal, dobânda interbancară EURIBOR ar trebui să scadă în această situaţie, ceea ce ar presupune şi o reducere a dobânzilor la creditele în euro din ţara noastră (cele calculate în funţie de EURIBOR). Dar, apreciază Lucian Anghel, un motiv care ar diminua efectul pozitiv al scăderii dobânzii cheie de către băncile europene îl reprezintă faptul că percepţia de risc pentru ţara noastră (calculată prin CDS - credit default swap) a crescut foarte mult în ultimele două luni, dublându-se odată cu creşterea aversiunii faţă de risc a investitorilor după falimentul Lehman Brothers.

Această situaţie indică faptul că se reduc şansele unei scăderi a costurilor de finanţare pentru băncile din ţara noastră şi implicit a reducerii dobânzilor pentru creditele în euro.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră că reducerea dobânzii de politică monetară care au avut loc la băncile europene ar putea crea posibilitatea de a se relua fluxul de finanţare de la băncile mamă către băncile din ţara noastră. În ultima perioadă, băncile autohtone au redus creditarea în valută tocmai din lipsa de finanţare de la băncile mamă, a mai adăugat domnia sa. Dobânda de politică monetară din ţara noastră s-ar putea reduce cu 0,5 puncte procentuale în luna ianauarie, susţine domnul Cabat, în condiţiile în care inflaţia se va reduce.

Analistul agenţiei internaţionale de rating "Moody"s", Kenneth Orchard, consideră că

această reducere de dobândă presupune, într-adevăr, o scădere a costurilor pentru marile bănci internaţionale, însă marea necunoscută o presupune cât de mult se va resimţi această reducere în rândul clienţilor băncilor. Din experienţa Marii Britanii, ne-a explicat analistul, băncile au redus foarte puţin costurile pentru clienţi. Motivele, a precizat domnia sa, sunt faptul că profitul băncilor se află sub presiune, fiind nevoie de majorarea spread-ului de dobândă dintre credite şi depozite pentru a creşte profitabilitatea, respectiv preocupările pentru deteriorarea situaţiei economice internaţionale. Cel de-al doilea element este foarte relevant pentru ţara noastră, consideră analistul, din cauza creşterii îngrijorărilor pentru perspectiva economică a Europei Centrale şi de Est, iar băncile vor dori în continuare să îşi majoreze spread-urile de dobândă pentru a compensa percepţia crescută de risc. Astfel, reducerea dobânzilor la credite, în cazul în care va exista, va fi foarte mică, consideră analistul "Moody"s".