SCANDALUL CREDITELOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI O bancă cere analizarea deciziei CJUE de către "un profesor reputat"

Actualizare Gheorghe Piperea reacţionează la articolul BURSA, pe pagina sa de socializare

Avocatul Gheorghe Piprea a reacţionat la informaţiile cuprinse în articolul de mai jos, opinând că instituţia financiară care cere un specialist pentru analizarea deciziei CJUE este "o bancă ce a făcut afaceri riscante cu credite în franci elveţieni". Domnia sa a scris, pe pagina sa de socializare: "Ca şi un sofer prins beat la volan, se plânge (n.r. banca respectivă) că nu este lăsat să conducă în continuare maşina, că poate-poate va avea norocul să se trezească pe drum, fără să accidenteze pe nimeni (deşi accidentele s-au produs deja şi sunt grave). (...) Banca anonimă din materialul ziarului Bursa nu se multumeşte să îşi revendice/apere drepturile, ci pretinde unei organizaţii profesionale a tuturor băncilor să îi angajeze < un profesor de drept reputat > care să combată ceea ce am zis eu în timp despre cauza Kasler şi despre aplicabilitatea acesteia la speţele cu CHF din România şi, în plus, ca aceeaşi organizaţie să ceară celor de la CJUE o explicaţie oficială asupra aplicabilităţii în România a cauzei Kasler. (...) E un aspect pozitiv în această afacere. E clar că băncii respective (şi, probabil, tuturor băncilor care sunt pârâte în litigiile pe chestiunea creditelor în CHF) îi e frică şi, ca de fiecare dată, cere cu disperare ajutorul organizaţiilor de lobby şi al autorităţilor".

---

În contextul situaţiei create în piaţa bancară din ţara noastră legată de creditele în franci elveţieni (CHF) şi de posibila conversie a lor în altă monedă, fiind aduse în discuţie deciziile luate, în ultima vreme, de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), băncile par să reacţioneze şi să adopte diverse măsuri pentru stoparea posibilului proces de transformare a împrumuturilor în CHF.

După ce, înainte să fie adoptată o lege în acest sens, băncile vizate şi-au impulsionat clienţii să-şi convertească împrumuturile luate în franci elveţieni, una dintre acestea face demersuri pentru analizarea deciziei CJUE în cazul Kasler contra OTP Ungaria şi a "inaplicabilităţii" acesteia în ţara noastră.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, respectiva instituţie financiară ar fi solicitat Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) să mandateze "un reputat profesor în drept" care să realizeze o analiză detaliată şi să-şi exprime opinia "în privinţa inaplicabilităţii deciziei CJUE privind situaţia legală a creditelor denominate în valută acordate în ţara noastră de băncile româneşti".

Cererea băncii în cauză ar urmări ca ARB să se adreseze CJUE cu o solicitare de clarificare privind tema exactă a litigiului în cazul Kasler contra OTP Ungaria.

Se pare că instituţia financiară face demersuri pentru clarificarea deciziei CJUE despre care menţionează că nu ar avea aplicabilitate în România întrucât consideră că ar exista ipoteza ca tribunalele româneşti să interpreteze eronat respectiva hotărâre.

Sursele noastre subliniază că banca respectivă ar fi primit plângeri din partea debitorilor cu împrumuturi în franci elveţieni, solicitând conversia acestora, "ca urmare a mediatizării excesive de către avocatul Gheorghe Piperea asupra posibilităţii denominării în lei a împrumuturilor în franci elveţieni la cursul de schimb valabil la data semnării contractului".

În această primăvară, Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria, stabilind că, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive, întrucât CJUE a hotărât că diferenţa de curs nu face parte din preţ.

Decizia luată de CJUE în această speţă a stârnit controverse puternice pe piaţa noastră, bancherii şi juriştii interpretând în mod diferit hotărârea Instanţei europene. Chiar şi avocaţii au fost împărţiţi în două tabere de rezoluţia CJUE, unii reprezentându-i pe clienţii bancari, iar alţii fiind apărători ai instituţiilor financiare.

Pe plan internaţional, au avut loc mai multe mişcări pe marginea creditelor în monedă străină, fiind solicitată eliminarea creditelor în valută din Europa de Est, întrucât acestea au adus unele ţări în pragul default-ului, în timpul crizei creditelor. Astfel de împrumuturi oferă beneficiarilor din statele emergente dobânzi mai mici, dar ratele pot creşte dacă monedele locale se depreciază, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, România şi Ucraina.

În ultimii trei ani, premierul ungar Viktor Orban a aplicat cea mai agresivă politică de conversie a creditelor ipotecare în franci elveţieni. În 2011, Ungaria a impus băncilor pierderi de 1,7 miliarde dolari, atunci când a permis împrumutaţilor să ramburseze integral creditele ipotecare în valută, la un curs sub cel al pieţei.

În România, prima decizie de acest gen a fost luată de Tribunalul de la Galaţi, care a hotărât irevocabil convertirea în lei a unui credit în franci elveţieni, la cursul de schimb de la data acordării lui, la care se adaugă o majorare de 10%, instituţia financiară care a pierdut procesul fiind Volksbank România. Banca a apelat la o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de la Galaţi, aceasta fiind în curs de soluţionare.

O serie de iniţiative legislative care prevăd fie rambursarea împrumuturilor în CHF la cursul la care acestea au fost contractate, fie conversia acestor credite în altă monedă ori amânarea executării silite în cazul neperformantelor se află în dezbatere în Camera Deputaţilor din Parlamentul nostru.

Politicienii susţin, însă, că în Parlament se fac multiple presiuni din partea băncilor, care intervin prin intermediul Guvernului, Băncii Centrale sau a forurilor internaţionale pentru ca proiectele în cauză să nu fie aprobate.

Aproape 2.500 de persoane împrumutate în franci elveţieni au deschis procese băncilor de la care au luat credite în moneda exotică, printre instituţiile bancare împotriva cărora au fost intentate acţiuni în instanţă numărându-se Volksbank, Raiffeisen, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank.

Reclamanţii, reprezentaţi de avocatul Piperea, solicită rambursarea creditelor la paritatea leu-franc elveţian din momentul contractării lor, în contextul în care francul a crescut foarte mult în raport cu moneda românească.

Banca Naţională a României a cerut în mai multe ocazii instituţiilor financiare să-şi cureţe bilanţurile de creditele neperformante, care au atins o rată alarmantă, în acest an.