Scenariul negru cu dedicaţie pentru turismul românesc

Acest scenariu poartă semnătura în clar a premierului Ludovic Orban. Este produsul unei şcoli de gândire, conform căreia românii nu vor avea încotro şi, într-o bună zi, vor lua cu asalt, în orice condiţii, hotelurile şi pensiunile din România. Iar turismul intern va exploda. În sens pozitiv. Primul ministru săvârşeşte, intenţionat sau nu, o gravă eroare. Viitorul nu va arăta aşa. Ci cu totul altfel. Jumătate din întreaga industrie românească a turismului prezintă un risc ridicat de faliment. Iar Executivul o împinge în mare viteză în prăpastie.

Industria turistică din România, înţelegând prin aceasta nu numai hotelurile şi pensiunile, ci şi restaurantele şi agenţiile de turism, deşi se află sub media la nivel mondial, îşi aduc totuşi un aport substanţial la realizarea Produsului Intern Brut. Din păcate mult sub un potenţial care ne plasează pe unul dintre cele mai bune locuri din lume. Şi sub pragul mediu de 10% din PIB, care reprezintă aportul turismului la nivel mondial. Cu toate acestea, industria turistică, fără prea mare ajutor din partea statului, exceptând câteva măsuri excepţionale luate sub guvernările PSD, a avansat până la criza coronavirusului. Iar acum, ca rezultat al unei şcoli de gândire căreia i-a căzut victimă Ludovic Orban, asta în caz că nu este rău intenţionat, industria turistică este în pragul colapsului.

Se întâmplă un fenomen interesant. Şi în acelaşi timp dramatic. Nu este zi de la Dumnezeu în care reprezentanţi ai Guvernului să nu vorbească despre repornirea turismului românesc, oferind în acest sens în mod public fel de fel de angajamente. Iar reacţia industriei turismului, fie ea organizată sau spontană, sună din ce în ce mai pregnant ca un semnal de alarmă. Reprezentanţii din acest sector reclamă faptul că Guvernul, deşi s-a întrecut în promisiuni, nu a optat pentru niciunul dintre scenariile care au fost prezentate în scopul repornirii acesui sector. Răspunsul lui Ludovic Orban este, cel puţin aparent, stupefiant. El consideră că turismul va porni în România cândva pe la mijlocul lunii iunie şi că românii, neavând încotro, vor lua cu asalt hotelurile şi pensiunile autohtone. Renunţând să-şi mai cheltuiască banii peste hotare. Unde, presupune premierul, nu vor mai avea cum să călătorească. Prizonieri în propria ţară, ei îşi vor cheltui, odată eliberaţi de constrângerile generate de epidemie, economiile aici. Se înşală.

Grecia a anunţat că dă liber turismului cel mai târziu la data de 1 iulie. La fel Bulgaria. Nu mă îndoiesc că şi Turcia va proceda la fel. Cât despre Croaţia, cred că este primul stat care a anunţat nu numai că reporneşte degrabă turismul, dar în acest scop creează şi culoare, prin care să poată sosi din diverse locaţii viitorii clienţi. Bulgaria şi Grecia anunţă şi ele deschiderea de culoare rutiere. În curând vom auzi şi despre din ce în ce mai multe culoare aeriene. Industriile turistice din aceste state au primit cu adevărat scheme de ajutor, astfel încât până la repornirea turismului sunt capabile să reziste financiar şi să-şi păstreze sau să-şi recupereze forţa de muncă. Ce se întâmplă însă în România? Aparent, cele mai lovite sunt agenţiile de voiaj. Acestea au încasat banii de la zeci de mii de cetăţeni şi au achiziţionat în beneficiul acestora fie bilete la agenţiile aeriene de transport, fie locuri în diverse hoteluri şi pensiuni din lume. Statul român a făcut diligenţe la Bruxelles şi se pare că poate primi granduri în valoare de 65 de miioane de euro, pentru a susţine financiar companiile Tarom şi Blue Air. Acestea, în schimb, nu vor fi obligate, contrar normelor Uniunii Europene, să le înapoieze banii încasaţi şi neutilizaţi celor 250.000 de potenţiali turişti români care au plătit avansuri. Dacă situaţia continuă aşa încă două luni şi ceva, jumătate dintre cele 12.000 de agenţii vor da faliment. Şi jumătate dintre cele 2000 de societăţi comerciale din domeniul turismului.

Şcoala de gândire Orban va împinge turismul românesc într-o prăpastie. În condiţiile în care sistemul hotelier nu mai are resurse pentru a se pregăti să-i primească pe turşti în condiţii cât de cât civilizate, iar pensiunile vor fi şi ele peste o lună-două într-o situaţie de faliment, românii vor alege cu prioritate destinaţii în străinătate. În state care se pregătesc intens pentru a le pune la dispoziţie în vacanţa de vară care urmează tot ceea ce este necesar. Nu vor pleca în masă spre litoral, spre Valea Prahovei sau în alte staţiuni din România, aşa cum speră Ludovic Orban, ci vor alege Bulgaria, Croaţia, Turcia, Grecia, Spania, probabil şi Italia. Totul în materie de destinaţii depinde de rutele terestre care se creează, precum şi de culoarele aeriene care vor fi repornite. În acest fel, coronavirusul, combinat cu o mişcare strategică greşită a Guvernului Orban, va deveni toxic pentru turismul din România şi va favoriza alte state, care s-au mişcat mai inteligent şi mai repede. Domnul Cîţu, atunci când se va uita în buzunare, asta în ideea că va mai rămâne ministru al Finanţelor până la sfârşitul anului, va descoperi că aportul turismului la Produsul Intern Brut s-a dus vertiginos la vale.

Şi încă ceva extrem de important. Cu sau fără coronavirus, cu sau fără o criză economică globală, potenţialul turistic al României rămâne intact şi reprezintă o virtuală mină de aur. O mină care, în baza principiului vaselor comunicante, dacă jumătate din industria autohtonă va falimenta, va fi folosită de altcineva. De industria cu capital străin. Sper că nu asta a urmărit cu tot dinadinsul Ludovic Orban.