Schimbările climatice, coşmarul actual al oamenilor

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea #Mediu / 8 iulie 2021

Schimbările climatice, coşmarul actual al oamenilor

Schimbările climatice reprezintă o realitate pe care nimeni nu o mai neagă. Fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente - ploi torenţiale, viscole, călduri insuportabile. Luna trecută în Canada s-au înregistrat temperaturi record, de peste 44 de grade Celsius, iar Cehia a fost traversată de o tornadă devastatoare. Confruntaţi tot mai des cu astfel de fenomene naturale, oamenii au început să conştientizeze gravitatea situaţiei.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent. Mai mult de 9 din 10 respondenţi consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă (93%), iar aproape 8 din 10 (78%) - că este o problemă foarte gravă. Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, peste un sfert (29%) dintre respondenţi au indicat fie schimbările climatice (18%), fie deteriorarea mediului natural (7%), fie problemele de sănătate legate de poluare (4%). În ceea ce priveşte politicile care pot fi adoptate pentru a remedia această problemă, 9 din 10 europeni (90%) sunt de părere că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Aproape 9 din 10 europeni (87%) consideră că este important ca UE să stabilească ţinte ambiţioase în ceea ce priveşte sporirea utilizării energiei din surse regenerabile şi acelaşi procent crede că e important ca UE să acorde sprijin ţărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice. Vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans a declarat pe această temă: "În ciuda pandemiei şi a dificultăţilor economice cu care se confruntă europenii, susţinerea publică pentru întreprinderea de acţiuni în domeniul climei este în continuare la cote înalte. Europenii îşi dau seama de riscurile pe termen lung pe care le reprezintă criza climatică şi a biodiversităţii şi aşteaptă acţiuni concrete în acest sens din partea industriei, a guvernelor şi a Uniunii Europene. Cifrele din sondajul Eurobarometru constituie un apel la acţiune lansat politicienilor şi întreprinderilor. Pentru Comisia Europeană, ele reprezintă un stimulent suplimentar de a definitiva pachetul legislativ privind ajustarea obiectivului de reducere a emisiilor la 55%, pachet pe care îl vom prezenta spre sfârşitul lunii şi graţie căruia avem încredere că vom putea atinge obiectivele climatice pe care ni le-am propus". Majoritatea cetăţenilor UE (64%) iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice şi fac în mod conştient alegeri durabile în viaţa lor de zi de zi. La întrebarea "cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice", cetăţenii au subliniat necesitatea întreprinderii unor reforme structurale care să acompanieze acţiunile individuale şi au invocat în acest sens responsabilitatea guvernelor naţionale (63%), a întreprinderilor şi a industriei (58%) şi a UE (57%). Peste 8 din 10 europeni (81%) sunt de acord că energiile curate ar trebui să beneficieze de un sprijin financiar public sporit, chiar dacă acest lucru conduce la o reducere a subvenţiilor pentru combustibilii fosili. Trei sferturi din europeni (75%) consideră că investiţiile în redresarea economică ar trebui să fie direcţionate în principal către noua economie verde. Există un consens evident în rândul acestora că luarea de măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice oferă oportunităţi atât cetăţenilor UE, cât şi economiei UE. Aproape 8 din 10 europeni (78%) împărtăşesc opinia că acţiunile climatice vor fi un motor al inovării, iar graţie inovării, întreprinderile europene vor fi mai competitive. Aproape 8 din 10 europeni (78%) sunt de părere că promovarea expertizei UE în domeniul tehnologiilor curate în relaţia cu ţările din afara UE poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în UE. Şapte din 10 europeni (70%) consideră că reducerea importurilor de combustibili fosili poate aduce beneficii economice UE. Peste 7 din 10 europeni (74%) sunt de acord că daunele cauzate de schimbările climatice sunt însoţite de costuri mult mai mari decât investiţiile de care este nevoie pentru tranziţia verde.

Îngrijorarea este la cote înalte şi pe celelalte continente, oamenii cerând autorităţilor să adopte urgent pachete de măsuri pentru diminuarea poluării şi limitarea efectelor activităţilor umane asupra naturii.

Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că temperatura medie a lunii iunie 2021 a avut valori cuprinse între 4,4 EC, la staţia meteorologică Vf. Omu şi 23,2 EC, la staţia meteorologică Timişoara. De asemenea, cea mai mare valoare a cantităţii totale de precipitaţii din luna iunie a fost de 285,2 mm, înregistrată la staţia meteorologică Galaţi. Instituţia a precizat că, în luna iunie, a fost depăşită temperatura maximă lunară, maximă absolută, la 27 de staţii meteorologice, cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută, la 7 staţii meteorologice şi cantitatea de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, la 2 staţii meteorologice. Potrivit ANM: "Temperatura medie a lunii iunie 2021 a avut valori cuprinse între 4,4 EC, la staţia meteorologică Vf. Omu şi 23,2 EC, la staţia meteorologică Timişoara. Cele mai mari valori, peste 22 EC, s-au înregistrat în jumătatea vestică a Banatului şi Crişanei şi în sud-vestul Olteniei. Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 18 şi 22 EC în Moldova, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei şi Transilvaniei, precum şi pe areale extinse din Banat, Crişana şi Maramureş. În zona montană, temperaturile medii lunare au fost cuprinse între 10 şi 18 EC, iar pe crestele înalte, acestea au avut valori sub 10 EC, ajungând la staţia meteorologică Vf. Omu, la 4,4 EC". Sursa citată a precizat că abaterea temperaturii medii a aerului din luna iunie 2021 faţă de mediana intervalului de referinţă standard (1991-2020) a fost pozitivă în jumătatea vestică a ţării şi negativă în jumătatea estică. Abateri pozitive de peste 1 EC s-au înregistrat doar în Banat, Crişana şi vestul Maramureşului. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost 2,5 EC şi s-a înregistrat la staţiile meteorologice Timişoara şi Şiria.

Abaterea cantităţii de precipitaţii din luna iunie 2021 faţă de mediana intervalului de referinţă standard (1991-2020), calculată în procente, a fost pozitivă în jumătatea de est a ţării şi negativă în jumătatea vestică. Valori ridicate ale abaterii pozitive, peste 100%, s-au înregistrat pe areale din estul Munteniei şi Dobrogei, în sudul extrem al Moldovei şi izolat, în celelalte regiuni. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost 378,5%, la staţia meteorologică Galaţi.

Subiectul îi interesează şi pe cei mici

Problema climei îi preocupă şi pe cei mici. Copiii cu vârste între 6 şi 12 ani din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa sunt preocupaţi de schimbările climatice şi de sănătatea planetei, arată rezultatele unei cercetări prezentate de Cartoon Network. Din numărul total de respondenţi, 91% sunt preocupaţi de schimbările climatice şi asociază fenomenul cu sentimente negative precum frică, supărare şi îngrijorare. Schimbările climatice sunt la fel de alarmante şi pentru copiii din ţara noastră, 98% dintre aceştia asociind fenomenul cu stări negative Dintre cei 200 de copii români care au participat la sondaj, 90% sunt gata să lupte împotriva schimbărilor climatice, dar au nevoie de mai multe cunoştinţe şi oportunităţi şi, totodată, se simt responsabili pentru îngrijirea mediului. Întrebaţi cine îi inspiră cel mai mult să-şi dorească să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, 70% au nominalizat "mama" drept cel mai mare erou al lor care îi poate sprijini în combaterea schimbărilor climatice. "Tata" şi "profesorii" au fost, de asemenea, menţionaţi ca modele de urmat.

În ţări precum Republica Cehă şi Polonia, 87%, respectiv 88% dintre copii au declarat că sunt la curent cu provocările schimbărilor climatice şi se simt îngrijoraţi, speriaţi şi trişti. În acelaşi timp, 84% dintre copiii din Polonia susţin că sunt pregătiţi să lupte împotriva problemelor de mediu, spre deosebire de Republica Cehă, unde doar 49% dintre copii sunt dispuşi să îşi asume misiunea aceasta. Mama este sursa de inspiraţie când vine vorba de protejarea mediului pentru mai bine de 60% dintre copiii atât din Cehia, cât şi din Polonia, un rol la fel de important avându-l şi tatăl sau educatorii. Aproape toţi copiii care au răspuns la sondaj din cele trei ţări susţin că au participat activ la cel puţin o activitate de protejare a mediului. Studiul a fost realizat în treisprezece ţări din EMEA: Germania, Franţa, Italia, Polonia, EAU, Belgia, Ţările de Jos, Luxemburg, Marea Britanie, Africa de Sud, România, Turcia şi Republica Cehă. Studiul face parte din campania de conştientizare a schimbărilor climatice "Campionii Climei", lansată în toată EMEA la 1 iunie 2021.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. " Există un consens evident în rândul acestora că luarea de măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice oferă oportunităţi atât cetăţenilor UE, cât şi economiei UE"

    Ce oportunitati? Oportunitatea de a plati taxe si preturi mai mari pentru a deconta costurile tranzitiei la economia verde ??? Pe spinarea cui se realizeaza toate aceste investitii verzi? 

    Trebuie batut fierul cat e cald. Acum e momentul de dat legi si cheltuit bani masiv pe Climate Change.

    In Franta se gandeau sa bage combaterea climei direct in constitutie ca sa nu se mai poata opuna nimeni. 

    Dar Canada trece istoric din ciclul lung de inghet spre dezget cu sau fara actiunea omului pe axul timpului (raportat la zecii sute de mii milioane de ani).

    Cand cele mai mari companii toc 500-1000 din lume aduceau randamente explozive investitorilor (gov, banci, fonduri, instituii, individulali) nu se mai dezbatea aceasta probleme. 

    Dupa ce "poluarea" a cenerat milionul de milionari - miliardari pe glob a tunci a deventi poluarea o probleme. 

    Sa vorbim de energia verde si cum defapt ea se muleaza bine pe un ciclu lung inflationist in masa monetara si deflationist in vechile industrii comportamente perpetuate in piata. 

    Am constata uimit ca o punga bio costa de la 0.70 bani in timp ce punga trecuta de plastic costa de la 0.10 bani la 1 leu aceleasi "cica". In realitate "bio" este praf la capitolul rezistenta (comparat excluziv dimensiune - volum - greutate). 

    Cine face mai multi bani pe cumpararea continua a unor produse ce se deprecieaza real mai accelerat? 

    Tot investitoriul! 

    Cine plateste real, ciclic mai mult, tot cumparatorul. 

    Atunci care este diferenta intre cele doua situatii? 

    Una plaseaza costuri ridicate in viitor in timp ce alta culege costuri ridicate din prezent pe tot parcursul pana la saturarea pietei pe concurenta respectiva. 

    semnat comenturi "cretine" 

    semnat comenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb