SCHIMBĂRILE CLIMATICE REVOLUŢIONEAZĂ AGRICULTURA: Kiwi de România

• O companie din Dobrogea vrea să-şi transforme plantaţia experimentală de kiwi în scop comercial şi să vândă fructe, sucuri şi conserve pe piaţa internă

• În timp ce alte producţii tradiţionale au fost decimate de ploi, culturile de kiwi sunt rezistente şi nu necesită tratamente fito-sanitare

Tot mai mulţi producători agricoli au început să cultive culturi exotice, experimental, pe fondul încălzirii climatice din ultimii ani.

Unii dintre ei se gândesc, foarte serios, să înceapă şi producţia de plante exotice în scop comercial şi visează, pe termen mediu şi lung, să dea lovitura şi să înfiinţeze unităţi de procesare cu care să fabrice sucuri şi conserve.

Un exemplu în acest sens este SC "Ostrovit" SA, companie care, din 1995, a înfiinţat, în scop experimental, o plantaţie cu kiwi pe meleagurile dobrogene. Compania deţine o suprafaţă cultivată cu kiwi de două hectare şi a obţinut, până în prezent, o producţie de 2 tone la hectar.

"Pe viitor este posibil, dacă s-ar investi în această afacere cu kiwi, să putem produce fructe pentru comercializarea pe piaţa internă şi, de ce nu, fructe de kiwi pentru procesare, în vederea obţinerii de sucuri şi alte conserve", ne-a declarat Lucian Stoian, inginer în cadrul companiei. Lucian Stoian a precizat că, până în prezent, societatea nu a început să comercializeze kiwi pe piaţa internă.

• Planuri de viitor: sucuri şi conserve

Inginerul Lucian Stoian a menţionat că "Ostrovit" SA va încerca, pe viitor, să-şi crească suprafaţa cultivată cu kiwi şi să-şi optimizeze producţia: "Pe viitor se va încerca să se mărească suprafaţa cultivată cu kiwi. La densitate normală pe un hectar cultivat se pot obţine până la 12 tone de fructe".

Un avantaj al acestor culturi este, spune Stoian, faptul că plantaţia se întreţine uşor, iar costurile de producţie nu sunt mari. "Culturile sunt rezistente la ploi şi nu necesită tratamente fito-sanitare", adaugă inginerul.

Asta în condiţiile în care culturile tradiţionale, cum ar fi cele de grâu, au fost decimate de ploile din ultima perioadă, iar nivelul producţiilor riscă să fie şi mai redus din cauza dăunătorilor.

• Frigul, cel mai mare duşman

Cel mai mare duşman al culturilor de plante exotice este frigul din timpul iernii. "Problemele pe care le întâmpinăm sunt provocate de condiţiile climatice, în special de temperaturile foarte scăzute în timpul iernii, atunci când temperatura coboară şi la -25 grade Celsius", ne-a spus inginerul Stoian.

Tocmai din cauza gerului, spune Stoian, multe dintre plante nu s-au putut adapta, iar producţia este destul de mică, de numai 2 tone, faţă de densitatea normală la hectar, de 12 tone: "Producţia obţinută la hectar este de 2 tone, deoarece densitatea de plante este mică. Asta din cauză că, pe parcursul perioadei de la înfiinţare şi până în prezent, din pricina condiţiilor climatice, multe plante nu s-au putut adapta şi au pierit. Golurile din plantaţie au fost completate cu alte plante, dar acestea încă nu au început să producă".

• Experimente, încă din 1993

Plantaţia de kiwi a companiei "Ostrovit" a fost înfiinţată în scop experimental la iniţiativa profesorilor de la catedra de pomicultură a Facultăţii de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMVB).

De altfel, facultatea de Horticultură a fost pionierul acestui gen de culturi, înfiinţând, încă din 1993, o colecţie de soiuri de kiwi şi un câmp de selecţie cu peste 1.000 de hibrizi de kiwi rezistent la ger (Actinidia arguta).

Prof.dr. Florin Stanca, din cadrul USAMVB, ne-a declarat că Facultatea a primit, până în prezent, mai multe solicitări din partea producătorilor agricoli pentru consultanţă, îndeosebi pentru plantaţii mici, la nivel amatorial.

Florin Stanca susţine că procesul de înfiinţare este relativ rapid şi că primele producţii comercializabile pot fi obţinute în trei, patru ani de la plantare.