SE APROPIE DE PARITATE Euro - la cel mai redus curs al ultimilor 20 de ani, faţă de dolar

Moneda unică europeană (euro) s-a depreciat ieri, pe pieţele externe, până la cel mai redus nivel al ultimilor 20 de ani, apropiindu-se de paritatea cu dolarul, din cauza tensiunilor de pe piaţa energiei, provocate de războiul din Ucraina.

Euro a coborât până la 1,0306 dolari, ieri.

Fiona Cincotta, analist la City Index, a declarat conform AFP: "Temerile crescute privind o posibilă recesiune duc la deprecierea monedei euro, în timp ce dolarul este în creştere, traderii pariind pe faptul că banca centrală a SUA (Fed) va continua să majoreze dobânda în mod agresiv ca să ţină sub control inflaţia. Noile date privind indicele PMI (Purchasing Managers Index) arată riscul de încetinire a ritmului de creştere economică în Europa, în lunile care vin".

Potrivit indicelui PMI, activitatea economică în zona euro a încetinit puternic în luna iunie, în sectorul privat, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni.

"Acesta este un semn că economiile încep să resimtă cu adevărat efectele inflaţiei ridicate", avertizează analiştii OFX.

Totodată, Trevor Sikorski, analist la Energy Aspects, menţionează: "Creşterile puternice ale preţurilor gazelor şi electricităţii creează un risc important ca economia UE să intre în recesiune mai devreme decât se preconiza".

De la începutul anului, preţul gazelor naturale la Bursa din Amsterdam - cotaţie de referinţă pe piaţa gazelor naturale din Europa - a crescut cu aproape 150%, ajungând ieri la 176 de euro pentru un Megawatt-oră. Anterior invadării Ucrainei, preţul era sub pragul de 100 de euro.

Conform Bloomberg, preţul gazelor a urcat cu aproximativ 700% în Europa, de la începutul anului trecut, ceea ce duce continentul în pragul recesiunii.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna septembrie a coborât cu 2,1% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 111,07 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în august a scăzut cu 0,7%, la 107,64 dolari barilul la ora locală 09.00.

• Taxă specială pe profitul excesiv al Gazprom

Parlamentarii ruşi au aprobat ieri introducerea unei taxe excepţionale pentru profiturile excesive înregistrate de grupul Gazprom, o mişcare care va aduce zeci de miliarde de dolari la bugetul statului în contextul exploziei cotaţiilor gazelor naturale, transmite Bloomberg.

Cel mai mare producător mondial de gaze naturale urmează să plătească o sumă suplimentară de 1.250 miliarde de ruble (22,2 miliarde de dolari) pentru extracţia de resurse minerale începând din septembrie şi până în noiembrie, adică 416 miliarde de ruble în fiecare lună, potrivit unui proiect de lege adoptat ieri de Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus.

Actul normativ are însă nevoie de aprobarea camerei superioare şi a preşedintelui, conform Agerpres.

După ce va fi aprobată, taxa pe profiturile suplimentare va direcţiona o parte mai mare din veniturile Gazprom către Guvernul Rusiei, cel mai mare acţionar al gigantului energetic, în loc să fie distribuită către toţi investitorii.

Săptămâna trecută, la Adunarea Generală Anuală, acţionarii Gazprom au votat împotriva acordării unor dividende în valoare de 1.240 miliarde de ruble pentru anul 2021, apreciind că plata dividendelor nu ar fi o mişcare rezonabilă în contextul actual.

• Ucraina şi aliaţii stabilesc principiile reconstrucţiei post-război

Ucraina şi aliaţii săi în lupta împotriva agresiunii ruse au convenit ieri, în Elveţia, asupra principiilor ce vor trebui să ghideze reconstrucţia ţării după război, în special combaterea corupţiei şi continuarea reformelor, transmite AFP.

Zeci de responsabili ai principalelor ţări care susţin Ucraina în faţa Rusiei, ai instituţiilor internaţionale şi ai sectorului privat s-au reunit începând de luni la Lugano pentru a stabili jaloanele reconstrucţiei Ucrainei, care potrivit preşedintelui acestei ţări, Volodimir Zelenski, trebuie să fie "sarcina comună a întregii lumi democratice" şi ea va fi una "colosală". În acelaşi timp, premierul ucrainean Denis Şmigal a estimat la 750 de miliarde de dolari suma necesară ridicării ţării din ruine.

Dar, perspectiva unui aflux al miliardelor de dolari a readus în atenţie îngrijorările legate de corupţie, un fenomen endemic în Ucraina.

La finalul reuniunii a fost adoptată "declaraţia de la Lugano", în care semnatarii "se angajează să susţină pe deplin Ucraina pe tot parcursul său" şi să lege acest parcurs de statutul ei de ţară candidată la UE, admiţând totodată că Ucraina însăşi trebuie să-şi conducă propria reconstrucţie, conform Agerpres.

Documentul subliniază că "procesul de relansare trebuie să contribuie la accelerarea, aprofundarea, extinderea şi realizarea eforturilor de reformă şi rezilienţă ale Ucrainei în conformitate cu calea sa europeană", iar "procesul de reconstrucţie trebuie să fie transparent şi responsabil în faţa poporului ucrainean".

Conferinţa de la Lugano va fi urmată de alte două, una condusă de UE, peste câteva luni, şi cealaltă anul viitor, în Marea Britanie.

"Sunt convins că într-un an nu vom mai vorbi despre proiectul unui plan, ci de rezultate, de proiecte reuşite şi oportunităţi realizate", a susţinut premierul ucrainean, care a sugerat confiscarea activelor ruseşti din Occident pentru finanţarea parţială a efortului de reconstrucţie a ţării sale.

La rândul său, Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID, în care primele 20 de miliarde să reprezinte contribuţii ale statelor UE şi ale bugetului european sub formă de granturi, credite şi garanţii.