SE ÎNMULŢESC PROIECTELE PE TEMA ÎMPRUMUTURILOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI Ciocanul băncilor, în creştetul Parlamentului, pe nicovala Poporului

Problema creditelor în franci elveţieni (CHF) devine tot mai disputată în Parlament, unde se pare că au loc tot mai multe controverse pe marginea numeroaselor proiecte de lege depuse pe această temă.

O serie de iniţiative legislative care prevăd fie rambursarea împrumuturilor în CHF la cursul la care acestea au fost contractate, fie conversia acestor credite în altă monedă ori amânarea executării silite în cazul neperformantelor au fost trimise în Camera Deputaţilor, spre aprobare, după ce au trecut, tacit sau nu, de Senat.

Mai multe surse politice susţin, însă, că în Parlament se fac multiple presiuni din partea băncilor, care intervin prin intermediul Guvernului, Băncii Centrale sau a forurilor internaţionale pentru ca proiectele în cauză să nu fie aprobate.

Sursele noastre ne-au precizat: "Dintotdeauna am avut presiuni din partea băncilor. Fac tot ceea ce le stă în putinţă să împiedice aprobarea unor prevederi de acest gen. Intervin prin Guvern, prin BNR, prin FMI sau prin alte astfel de formaţiuni. Inclusiv în scrisorile de intenţie încheiate din perioada 2009-2011, când a fost dezbătută şi aprobată Ordonanţa 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, FMI a cerut Guvernului să nu aprobe respectiva Ordonanţă în forma în care a fost scrisă".

La vremea respectivă, mai mulţi avocaţi, reprezentanţi ai grupurilor de clienţi nemultumiţi de contractele de credit, susţineau că FMI face presiuni asupra Guvernului pentru ca băncile să obţină amendamente "favorabile", în dezbaterile din Parlament asupra OUG 50.

În 2010, băncile au cerut FMI şi Comisiei Europene ca prevederile OUG 50 să se limiteze la cerinţele directivei europene în domeniu.

Reprezentanţii sistemului bancar au precizat, atunci, că dacă prevederea potrivit căreia Ordonanţa va aplica exclusiv cerinţele reglementărilor europene nu va fi inclusă în cadrul scrisorii suplimentare de intenţie care urma să fie încheiată, la acea vreme, între autorităţile române şi delegaţia FMI, băncile comerciale ar putea solicita Comisiei Europene deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României.

FMI a cerut, atunci, Executivului să modifice OUG 50 dacă vrea să primească următoarea tranşă de împrumut.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de la vremea aceea, a subliniat că OUG 50 ar trebui aplicată la contracte noi, nu retroactiv, întrucât va genera riscuri economice semnificative: "Trebuie să facem acest lucru într-un mod în care ordonanţa va minimiza riscurile băncilor, dar va asigura, în acelaşi timp, şi protecţia consumatorului".

Sursele citate subliniază: "Astfel de practici, prin care se subliniază că aprobarea unor proiecte legislative ar putea modifica indicatorii macro-economici, îngrădind deficitul comercial, reprezintă forme de presiune. În aceste condiţii, se pune întrebarea ce parlamentar îndrăzneşte să iasă din cuvântul Guvernului"?

• Executarea împrumutaţilor în CHF ar putea fi amânată trei ani

Zilele acestea, pe ordinea de zi în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, este trecut un proiect de lege care vizează amânarea executării silite a persoanelor fizice cu împrumuturi în franci elveţieni.

Deputatul PSD Ioan Munteanu, unul dintre iniţiatori, ne-a spus că documentul a trecut tacit de Senat şi se arată sceptic că va fi aprobat în Camera Deputaţilor, care este decizională: "Acum este la Comisia de buget şi urmează să meargă în plenul Camerei, dar nu cred că va trece, întrucât Guvernul nu susţine proiectul".

Potrivit textului de lege, imobilele cu destinaţie de locuinţă ale persoanelor fizice supuse executării din cauza neachitării ratelor aferente creditelor bancare în franci elveţieni beneficiază de o amânare pentru trei ani în ceea ce priveşte aplicarea executării silite.

La încheierea perioadei de amânare, debitorul este obligat să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului, potrivit documentului, care subliniază că banca nu va percepe altă dobândă decât cea prevăzută în contract, actualizată cu rata inflaţiei, pentru datoriile restante.

Expunerea de motive adaugă: "Împrumutul în CHF, acordat în anii trecuţi cetăţenilor, a fost destul de înşelător pentru clienţi, dovadă fiind retragerea acestui tip de credit de pe piaţă şi dublarea cursului de schimb (...) Băncile care au acordat aceste credite în franci elveţieni ar fi putut evita nocivitatea acestora dacă ar fi acordat împrumuturi mici pe termen scurt. Comoditatea şi dorinţa de câştig le-a determinat să acorde credite pe termen lung şi să transfere riscul 100% pe spatele clientului şi nu au acţionat să elimine din proprie iniţiativă comisionul de risc din contract şi să restituie clienţilor banii aferenţi plus dobânda".

Iniţiativa este semnată de parlamentari din mai multe partide, cum ar fi PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR.

• Nicolăescu, despre proiectul deputaţilor UDMR: "Probabil că va intra pe ordinea de zi săptămâna viitoare sau peste două săptămâni"

Tot la Camera Deputaţilor se află şi iniţiativa legislativă potrivit căreia persoanele împrumutate în valută ar putea rambursa anticipat sau şi-ar putea refinanţa creditele la cursul valutar valabil în momentul în care au contractat împrumutul.

Există zvonuri că unii politicieni ar tergiversa aprobarea acestui proiect. Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, ne-a spus că, deocamdată, iniţiativa nu se află pe ordinea de zi a comisiei. "Probabil că va intra săptămâna viitoare sau peste două săptămâni", ne-a subliniat domnia sa, precizând: "Sunt cel puţin două curente de opinie - unul în favoarea beneficiarilor şi unul care încearcă să păstreze o neutralitate, fiind împotriva eliminării unor clauze din contractele încheiate în trecut".

Deputatul UDMR Odon Szabo, unul dintre iniţiatori, ne-a declarat că şi această iniţiativă a trecut tacit de Senat.

Şi în acest caz există presiuni din partea sistemului bancar, după cum ne-au spus sursele noastre: "Există o presiune enormă din partea băncilor pentru a fi retrasă iniţiativa. Primim proiecte noi care ţin partea băncilor, suntem ameninţaţi şi chiar mai mult decât atât. Băncile fac lobby pentru eliminarea proiectului, susţinând că acesta ar putea bloca piaţa".

Potrivit deputatului Szabo, cei care vor alege să-şi refinanţeze creditele în noile condiţii, vor avea un beneficiu de minim 20% şi de maxim 50% din suma pe care ar rambursa-o la cursul de astăzi: "Sunt situaţii, mai ales la creditele în franci elveţieni, în care ratele au crescut şi cu 80%, în condiţiile în care există un proiect de Directivă care nu permite creşterea ratelor bancare cu mai mult de 20%".

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României afirmau, în urmă cu câteva luni, că împrumuturile în franci elveţieni totalizează peste un miliard de lei şi că sistemul bancar nu va fi afectat de o eventuală decizie de conversie a creditelor în franci elveţieni la cursul din momentul acordării lor. Recent, aceştia au precizat, însă, că "orice propunere legislativă ce vizează obligativitatea acceptării de către creditor a rambursării creditelor în valută la un curs diferit de cel de la momentul agreării restructurării creditului (pentru schimbarea monedei) nu poate fi susţinută de BNR întrucât contravine dispoziţiilor comunitare în materie - Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, din 4 februarie 2014 - act comunitar ce trebuie transpus în legislaţia Statelor Membre nu mai târziu de 21 martie 2016".

Ieri, reprezentanţii Băncii Centrale ne-au comunicat că BNR "nu are nicio opinie" cu privire la iniţiativele legislative pe această temă.

Odon Szabo subliniază că Directiva Europeană la care face referire BNR va fi aplicată din anul 2016 şi că, până atunci, toate statele pot să-şi organizeze portofoliul de credite după regulile proprii. "BNR nu este de partea cetăţenilor, este de partea băncilor", adaugă domnia sa.

Un număr de 2.400 de persoane împrumutate în franci elveţieni au intentat procese băncilor de la care au luat credite în moneda exotică, printre instituţiile bancare împotriva cărora au fost intentate acţiuni în instanţă numărându-se Volksbank, Raiffeisen, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank.

Reclamanţii solicită rambursarea creditelor la paritatea leu-franc elveţian din momentul contractării lor, în contextul în care francul a crescut foarte mult în raport cu moneda românească.

Avocatul Gheorghe Piperea, care-i reprezintă pe clienţi, ne-a precizat: "Francul elveţian a crescut haotic în ultimii ani, pe fondul crizei, întrucât toţi investitorii speculativi îşi plasează banii în această monedă exotică, care este considerată monedă de refugiu şi în aur. Altă situaţie este în cazul cursului leu-euro, care este ţinut într-un canal de evoluţie foarte strict prin intermediul Băncii Naţionale a României. BNR intervine în piaţă ori de câte ori este nevoie pentru ca acest curs leu-euro să se menţină oarecum stabil, accizele şi alte plăţi sunt calculate în euro, pe când francul elveţian oscilează în funcţie de cerere şi ofertă, prima dintre acestea fiind, încă, foarte mare".

Şi pe plan internaţional au loc mişcări pe marginea creditelor în monedă străină. Autorităţile de reglementare vor eliminarea creditelor în valută din Europa de Est, întrucât acestea au adus unele ţări în pragul default-ului, în timpul crizei creditelor. Astfel de împrumuturi oferă beneficiarilor din statele emergente dobânzi mai mici, dar ratele pot creşte dacă monedele locale se depreciază, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, România şi Ucraina.

Guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Marek Belka, recomandă instituţiilor financiare să elimine creditele ipotecare în franci elveţieni, înainte ca parlamentarii să le oblige să convertească aceste împrumuturi în monedă locală, ceea ce le-ar putea provoca pierderi, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria.

Împrumuturile în valută ar putea tenta politicienii populişti să ia exemplu de la premierul ungar Viktor Orban, care a impus băncilor pierderi de ordinul miliardelor de euro, a spus Belka într-un interviu, citat de Bloomberg.

În ultimii trei ani, premierul ungar Viktor Orban a aplicat cea mai agresivă politică de conversie a creditelor ipotecare în franci elveţieni. În 2011, Ungaria a impus băncilor pierderi de 1,7 miliarde dolari, atunci când a permis împrumutaţilor să ramburseze integral creditele ipotecare în valută, la un curs sub cel al pieţei.

În această primăvară, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria. Potrivit deciziei CJUE, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.

Decizia luată de CJUE în cazul Kasler contra OTP Ungaria a stârnit controverse puternice pe piaţa noastră, bancherii şi juriştii interpretând în mod diferit hotărârea Instanţei europene. Chiar şi avocaţii au fost împărţiţi în două tabere de rezoluţia CJUE, unii reprezentându-i pe clienţii bancari, iar alţii fiind apărători ai instituţiilor financiare.

Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, în ţara noastră, o treime din împrumutaţii la bănci sunt faliţi. Domnia sa ne-a precizat că, dacă în anul 2010, erau în jur de 5,5 milioane de persoane cu credite la bănci, din care circa 750.000 nu-şi puteau plăti creditele, acum, mai mult de 1 milion de împrumutaţi se află în imposibilitate de plată, din aproximativ 3,2 milioane de debitori bancari.