Se modifică PUZ-ul pentru aeroportul de la Ghimbav

• Documentul iniţial fusese aprobat în 2007, iar de atunci au apărut unele modificări ale proiectului

Consilierii judeţeni au aprobat ieri reactualizarea Planului Urbanistic Zonal pentru Aeroportul de la Ghimbav, ţinând cont că, faţă de documentul iniţial aprobat în 2007, au apărut mici modificări ale proiectului. Întocmirea documentaţiei va costa 120.000 de lei, bani ce se vor plăti din bugetul autorităţii prin diminuarea sumelor alocate pentru "Proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare, ca etapă a doua din dezvoltarea etapizată a Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav".

Lucrările pentru execuţia pistei aeroportului internaţional Braşov- Ghimbav, începute la sfârşitul lunii aprilie, se desfăşoară conform graficului stabilit, iar până la finele lunii noiembrie proiectul ar trebui finalizat. Pista va avea o lungime de 2.820 de metri, lată de 40 de metri (60 de metri cu tot cu acostament). La Braşov vor putea ateriza aeronave de tipul Boieng 767, 757, Airbus 310, 300. Vectra Service a câştigat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia suprafeţelor de mişcare aeroportuare. Vectra a oferit cel de-al doilea cel mai mic preţ din licitaţie, 12,767 milioane de euro fără TVA, dar compania care a depus oferta cea mai mică - Electrica Serv SRL - a fost descalificată pentru că nu a depus la registratura Consiliului Judeţean Braşov toată documentaţia necesară atestării că are dreptul de a participa la licitaţie.

În ceea ce priveşte construcţia turnului de control, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Aristotel Căncescu, a spus că lucrările pentru acesta costă în jur de 800.000 de euro, o sumă nu foarte mare. În cazul în care nu va primi sprijin financiar de la Guvern, turnul de control va fi construit anul viitor tot din banii CJ. Potrivit preşedintelui CJ, Aristotel Căncescu, construcţia întregului aeroport va costa 40 de milioane de euro, faţă de 60 de milioane euro cât se prevăzuse iniţial.

• Parteneriat cu Primăria pentru terminal

Totodată, CJ Braşov şi Primăria Braşov vor să se asocieze pentru a definitiva întreaga investiţie, ţinând cont că până acum autorităţile braşovene nu au reuşit să primească şi un sprijin financiar guvernamental pentru acest proiect. Şefii celor două instituţii au avut deja unele discuţii preliminare cu privire la etapa ce vizează construcţia terminalului. "Trebuie să stabilim cu exactitate care va fi forma şi structura asociativă dintre noi şi Consiliul Judeţean", a precizat primarul George Scripcaru.