Şeful Intesa critică UE din cauza condiţiilor impuse, în schimbul salvării băncilor italiene

Şeful Intesa Sanpaolo SpA, Carlo Messina, a declarat, ieri, că este "inacceptabil" faptul că autorităţile europene cer ca în băncile italiene care se confruntă cu dificultăţi financiare să fie pompate mai multe fonduri private înainte de a fi autorizat ajutorul de stat, transmite Reuters.

Comisia Europeană le-a cerut celor două bănci cu probleme, Popolare di Vicenza şi Veneto Banca, să-şi majoreze capitalul cu un miliard de euro, din surse private, iar în schimb va fi aprobată solicitarea lor de ajutor de stat, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, citate de Agerpres.

"Este inacceptabil să începi de la ipoteza, aşa cum cere cineva, că banii au fost pierduţi, dar şi mai mulţi bani trebuie pierduţi înainte de a fi permisă intervenţia statului. Trebuie să ne mişcăm repede. Nu putem aştepta luni şi luni, într-un blocaj birocratic, unde diverşi jucători pasează mingea de la unul la altul. Dacă este o problemă de stabilitate financiară, trebuie să acţionăm rapid", a afirmat Carlo Messina.

Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante, fiind pe primul loc în zona euro. Băncile din Germania deţin doar 2,6% din împrumuturile neplătite, în timp ce Grecia şi Cipru aproape jumătate din totalul NPL, arată datele recente publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

În februarie, Parlamentul italian şi-a dat acordul pentru un plan de 20 de miliarde de euro (21 de miliarde de dolari) destinat sprijinirii băncilor locale.

Guvernul de la Roma caută modalităţi pentru a sprijini băncile cu probleme fără a încălca însă prevederile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, care obligă investitorii să suporte o parte din pierderi şi îi protejează pe contribuabili.

Instituţiile financiare vor putea solicita preventiv recapitalizare, injecţii de capital şi garanţii de stat. Aprobarea parlamentară pentru planul Guvernului de 20 de miliarde de euro era necesară pentru a permite statului italian să contracteze noi datorii. Povara datoriei publice a Italiei, echivalentă cu 133% din PIB, este a doua ca mărime din zona euro după cea a Greciei.

Cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, sunt prezente şi pe piaţa din România.