Curtea de Apel Bucureşti a decis eliberarea din arest a directorului suspendat al RA-APPS, Gabriel Surdu, dispunând cercetarea acestuia sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis contestaţia formulată de Gabriel Surdu, după ce Tribunalul Bucureşti dispusese, în 5 iunie, ca directorul suspendat al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să fie cercetat în continuare în arest preventiv, pentru încă 30 de zile.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, astfel că Gabriel Surdu a fost eliberat din arestul Poliţiei Capitalei, unde era încarcerat din 12 mai.
Gabriel Surdu, aflat la conducerea RA-APPS din aprilie 2007, a fost suspendat din funcţie în 13 mai, după arestarea sa preventivă.
Procurorii DNA au făcut, în 29 aprilie, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă şi la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013-2014. În aceeaşi zi, Gabriel Surdu a fost reţinut, însă Tribunalul Bucureşti a dispus cercetarea acestuia sub control judiciar, ulterior fiind arestat preventiv, în urma deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti, la judecarea contestaţiei procurorilor.
Georgian Gabriel Surdu este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcţie, să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări în judeţul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.
Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu şi l-ar fi sprijinit să obţină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.
În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horaţiu Daniel Vidan Popa primarului localităţii Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare şi execuţie privind "Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău", în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.
Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.
În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 - decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale "Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020".
În 20 mai, Florin Colgiu a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.
Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.
Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.