Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să evite tăierea cheltuielilor militare pe fondul presiunilor create de noul coronavirus, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, avertizând că actuala criză ar putea da naştere unor provocări neprevăzute la adresa securităţii.
Josep Borrell a spus că este evident faptul că pandemia "'foarte probabil va deteriora mediul de securitate în anii următori''.
Covid-19 "'a adus o nouă ameninţare'', a avertizat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, care a ţinut să precizeze că este vorba despre "'un element nou, ce presupune resurse şi face necesară o Europă mai puternică în lume''.
Potrivit demnitarului european, în pofida actualului accent pus pe planurile de redresare economică post-CovidD-19, statele membre trebuie să aibă în vedere asigurarea finanţării necesare pentru apărarea şi securitatea Europei.
Poziţia lui Borell este susţinută şi de Zdravko Jakop, reprezentantul preşedinţiei croate a Consiliului UE, secretar de stat în Ministerul Apărării de la Zagreb, care arată că riscurile pentru securitatea europeană nu au dispărut odată cu criza provocată de pandemia de Covid-19 şi le-a cerut ţărilor membre UE să continue iniţiative precum Cooperarea structurată permanentă în domeniul apărării şi al securităţii (PESCO) şi Fondul european de apărare (EDF).
Aceste iniţiative, inclusiv proiectele militare din cadrul PESCO concepute pentru a reacţiona la noile ameninţări asimetrice, ar fi o bună platformă pentru îmbunătăţirea cooperării şi dezvoltarea capacităţilor operaţionale pentru un răspuns rapid şi eficient la situaţii de criză, a adăugat Jakop.
La 12 decembrie 2017, douăzeci şi cinci de state membre ale Uniunii Europene au decis în mod oficial să stabilească Cooperarea structurată permanentă în domeniul apărării şi al securităţii (PESCO), iniţiativă care le permite ţărilor să coopereze mai strâns cu privire la consolidarea capacităţii militare, punând bazele unei aşa-numite "'uniuni a apărării europene''.
Cooperarea vizează proiecte concrete, printre care crearea de unităţi medicale şi centre logistice, înfiinţarea unui centru pentru pregătirea misiunilor şi dezvoltarea unor standarde comune pentru comunicarea radio militară.
Referitor la EDF, în iunie 2018 Comisia Europeană a propus un buget de 13 miliarde de euro pentru perioada de programare financiară multianuală 2021-2027, dintre care 4,1 miliarde de euro pentru proiecte de cercetare, în special prin intermediul granturilor.
Referitor la cheltuielile militare, amintim şi poziţia generalului Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, care a afirmat recent, în cadrul convorbirii telefonice cu Mark T. Esper, secretarul american al apărării, că este necesară colaborarea pentru modernizarea infrastructurii şi dezvoltarea unor facilităţi militare pentru forţele armate ale României.
Ţara noastră alocă, din 2017 încoace, anual, 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile militare, din care minimum 20% se duc către achiziţia de echipamente militare şi tehnică de ultimă generaţie.