English
Un român din cinci avea încredere în sistemul bancar în 2009, în 2014 numărul acestora ajungând la un român din 12, iar anul trecut încrederea acordată băncilor a coborât şi mai jos, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu, într-o conferinţă de specialitate.
Domnul Oprescu a precizat: "Se pune problema cum ar trebui să răspundă sistemul bancar la această eroziune a sistemului bancar. Răspunsul pe care noi l-am găsit la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor este să adresăm conceptul de reconstrucţie a încrederii prin identificarea a trei piloni: comunicarea, transparenţa şi educaţia financiară".
Sergiu Oprescu a spus că primul pas este comunicarea, care trebuie să ducă la consolidarea relaţiei pe care industria bancară trebuie să o aibă cu mass-media, subliniind: "Comunicarea trebuie făcută şi în perioade de acalmie. Îmi asum, în numele asociaţiilor bancare, această lentoare care, pe undeva, este proprie sistemului bancar şi sistemului financiar. Eu cred că, în momentul de faţă, sistemul bancar încearcă să comunice mai bine, chiar pe fondul unei carenţe de credibilitate".
Un al doilea pilon este cel de transparenţă, iar în această zonă vorbim despre informarea clienţilor, de standardizarea şi simplificarea mesajelor către clienţi şi nu în ultimul rând discutăm de educaţie financiară, a mai menţionat domnul Oprescu.
Acesta a adăugat că băncile trebuie să se axeze mai mult pe comunicare în raport cu clienţii şi trebuie să explice mai mult noţiunile de bază.
Ministerul Educaţiei doreşte implementarea unui proiect de educaţie financiară
Adrian Curaj, ministrul Educaţiei a declarat: "Ne gândim la un proiect şi cred că vom avea parte de sprijinul instituţiilor din domeniul bancar, legat de «school banking». Am discutat cu partenerii internaţionali despre proiect şi ne-am dat seama că nu este chiar atât de simplu. Există un procent de elevi pentru care ideea de a avea un card şi instrumente financiare poate fi realitate. Sigur, în limitele legii şi în toate condiţionările existente. Cineva poate pune nişte bani pe un card, cardul respectiv are o anumită semnificaţie pentru economisire şi pentru utilizare".
Este vorba despre două lucruri "care se leagă foarte bine" - educaţie financiară şi bani, a mai spus Adrian Curaj, continuând: "Vom face totul pentru ca elevii noştri şi profesorii lor să aibă acces la informaţii, să fie parte a demersurilor în sensul dezvoltării unei culturi financiare, care se construieşte greu, şi vedem în jur unde duce lipsa ei. Rolul şcolii este acela de a pune în echilibru a fi şi a şti, şi de a forma cetăţeni care, mai târziu, să aibă capacitatea să înţeleagă şi să ia deciziile potrivite şi informate. Din punctul acesta de vedere, educaţia financiară în şcoli este extrem de importantă. Dacă nu investim în a educa financiar, costurile sunt prea mari ca să ni le putem permite".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2016, 09:13)
Vreti educatie financiara in scoli dar cu ce cost?scoateti ore de limba romana,latina ca sa introduceti educatie financiara?in loc de educatia asta financiara despre care vb,mai bine mai lasati un pic la dobanzi.De aici rezulta niste bani,bani care pot fi bagati in consum.Ce spuneti?
2. Primul lucru pe care trebuie sa-l faceti...
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2016, 10:01)
...este sa recunoasteti si sa returnati banii furati prin clauze abuzive.