SERGIU OPRESCU, ARB: "OUG 114 ar trebui să fie eliminată"

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care prevede taxarea activelor bancare cu 1,2% în funcţie de nivelul indicelui ROBOR ar trebui să fie eliminată, cu atât mai mult cu cât este evident faptul că aceasta are un cost, a declarat, vineri, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), într-o conferinţă de presă.

Potrivit preşedintelui ARB, reprezentanţii băncilor nu s-au mai întânit cu oficiali din Ministerul Finanţelor Publice (MFP) de la finalul lunii februarie, urmând să solicite o altă întrevedere, a precizat Sergiu Oprescu.

Domnia sa a afirmat: "Noi nu am avut o altă întâlnire în afară de cea din 27 februarie, întâlnire care a fost salutată de noi şi despre care noi, şi atunci, dar şi acum, spunem că a fost un prim pas de intrare într-un dialog normal. Am stabilit atunci să avem o interacţiune la nivel de grup de lucru din partea MFP şi ştim că Ministerul lucrează împreună cu Banca Naţională ca să găsească o formulă. (...). Sunt convins că vom avea această întâlnire. Am rămas în comunicare în toată această perioadă.

Asta înseamnă că, de fapt şi de drept, nu am reuşit să ne întâlnim, dar nu am discutat la concret. Ce am făcut este să trimitem un punct de vedere al comunităţii bancare, punct de vedere care pleacă de la premisele pe care le-am împărtăşit cu dumneavoastră de la început. Premisele sunt: nu există o formulă de a creşte o industrie prin taxarea suplimentară a acelei industrii".

Logica este greşită, a subliniat domnul Oprescu, subliniind că se încearcă diminuarea efectelor negative, adăugând: "Această logică nu este bună, iar noi încercăm să limităm efectele negative şi să găsim mecanismele prin care să facem asta. De exemplu, noi am propus stabilirea unui coridor al taxei pe active, cu menţiunea că dacă o bancă este într-o zonă de pierdere şi este şi taxată, de fapt i se taxează capitalul, nu profitul, iar suprataxarea sis-temului bancar este pe contrasens cu logica intermedierii financiare, implicit cu bunăstarea. Noi credem că ordonanţa ar trebui să fie eliminată. Mai mult decât atât, este evident pentru toa-tă lumea că societatea recunoaşte că această ordonanţă are un cost. Eu am văzut luări de poziţie din toate segmentele societăţii de la antreprenori, de la asociaţii profesionale, din toate segmentele societăţii. Ne aşteptăm ca lumea să recunoască că, de fapt, există un cost politic în a nu retrage ordonanţa, pentru că acum toată lumea îşi imaginează că există un cost politic în a retrage ordonanţa. S-ar putea, deja, la acest moment să fie în zona în care exis-tă un cost politic în a nu o retrage".

• Oprescu, ARB: "Lichiditatea din sistem şi capitalul băncilor - două resurse vitale ca să majorăm gradul intermedierii financiare"

Ţara noastră are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE) - aproximativ 26% din PIB, în momentul de faţă, a afirmat, ieri, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Domnia sa a declarat: "Intermedierea financiară este definită ca raportul dintre creditul neguvernamental şi produsul intern brut. Există o legătură directă între intermedierea financiară (nivelul, şi mai ales dinamica, creşterea intermedierii financiare) şi bunăstarea economică dintr-o societate. În mod evident, faptul că noi suntem la un nivel foarte foarte scăzut de intermediere financiară presupune, de fapt, să identificăm acele acţiuni şi acele modalităţi prin care să putem să majorăm gradul intermedierii financiare în România, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, două resurse sunt vitale: lichiditatea existentă în sistem (economisire internă sau instrumentele care sunt la dispoziţia sistemului bancar din ţară pentru a accesa economisirea externă şi a o aduce în România) şi capitalul băncilor. În clipa de faţă, reglementarea la nivelul sistemului bancar este la cote extrem de ridicate şi, ca atare, această resursă - capitalul bancar - este absolut necesară, ca să începem să construim o tactică sau o strategie de creştere a intermedierii financiare".

Preşedintele ARB este de părere că trebuie să avem, cât mai curând, un program naţional de creştere a intermedierii financiare, subliniind că astfel, fiecare dintre noi, fie că este antreprenor, societate comercială, persoa-nă fizică beneficiază de accesul la resurse financiare.

"Din punctul meu de vedere, acest program ar presupune cinci paşi: - stabilirea obiectivului (poate ne propunem să ajungem de la 26% măcar la nivelul pe care l-am avut anterior crizei, de circa 40% din PIB); - identificarea strategiei de atingere a acelui obiectiv (poate că sunt segmente în interiorul creditării care ar putea să aibă o dinamică mai mare şi mă refer aici mai ales la IMM-uri); - inventarierea resurselor existente (în clipa de faţă, capitalul bancar din sistemul bancar românesc este cam de 9 miliarde de euro, noi trebuie să avem grijă de aceste 9 miliarde şi de capacitatea de generare de capital a sistemului bancar pentru că pe această bază putem să creştem intermedierea financiară; - găsirea mecanismelor prin care să facilităm atingerea obiectivelor (capitalul să fie alocat mai eficient, în intermedierea financiară, pe baza unor structuri de garantare şi să identificăm modalitatea prin care noi am putea plasa acel capital cu o eficienţă sporită în societate şi în economie); - sindicalizarea obiectivelor cu toţi factorii de comandă din societatea noastră: factori politici, de reglementare (BNR, autorităţile financiare etc.) şi piaţă", a mai spus domnul Oprescu.

Foarte multe costuri vin din abordarea reglementativă exagerat de conservatoare, iar costurile operaţionale nu sunt în mâinile tale, în totalitate (unele sunt impuse reglementativ, altele sunt determinate de faptul că ai costuri fixe şi pentru că ai o bază mică, ca volum -pentru că avem intermediere financiară mică - şi costurile fixe vor fi mai mari, a mai spus Sergiu Oprescu.

• Florin Dănescu: "Ne dorim ca industria bancară să fie, pur şi simplu, întrebată din când în când ce mai face"

Nu doar corelaţia dintre creditare şi bunăstare este puternică, ci şi cea dintre creditare şi impredictibilitatea legis-lativă, iar toate costurile operaţionale în sistemul bancar au o mare componentă care vine din această impredictibilitate, a arătat Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB.

Domnia sa a precizat: "În strategia industriei bancare din România, noi promovăm trei componente principale: educaţia financiară, digitalizarea şi intermedierea financiară. Toate cele trei au legătură cu PIB/locuitor, cu bunăstarea individuală. Dacă nu înţelegem care este importanţa finanţării României şi mergem pe direcţia în care finanţarea devine adversarul decidenţilor, putem spune că bunăstarea individului devine adversarul decidenţilor. (...). Ne dorim ca industria bancară să fie, pur şi simplu, întrebată din când în când ce mai face, cum poate fi ajutată ca să majoreze gradul de intermediere financiară".

Domnul Dănescu susţine că vom avea nevoie de capitalizare mai mult decât oricând de acum înainte şi suntem condamnaţi ca intermedierea financiară să devină tot mai puţin importantă dacă nu înţelegem că băncile trebuie să îşi majoreze capitalul, nu să le fie taxate activele.

Nu în ultimul rând, oficialul ARB susţine că în costurile operaţionale ale băncilor se regăseşte şi impactul numeroaselor iniţiative legislative din ultimii ani, cu incidenţă asupra sectorului, chiar şi al celor respinse de Curtea Constituţională, într-un final.