Serviciile de informaţii: bomboana pe coliva războiului politic

• Sorin Roşca Stănescu denunţă scurgerile de informaţii cu caracter de secret de stat care miros a intoxicare de presă

• Presiunile făcute de instanţă în dosarul "Rompetrol" dau apă la moară multiplicării taberelor şi intereselor politice

• Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, a fost pus ieri sub învinuire, în acelaşi dosar

Acuzele reciproce în care se lansează oameni politici, servicii de informaţii, oameni de afaceri şi jurnalişti conturează un război mediatic în spatele căruia se ascunde o singură variabilă: puterea. Fie că este vorba de puterea politică sau de influenţă, toate hăţişurile din jungla declaraţiilor au ca destinaţie puterea economică a actorilor.

Deasupra tuturor legăturilor dubioase, mascate de instituţii şi de o legislaţie favorabilă, planează ca o vorbă de duh eliberatoare sintagma "grupuri de interese". Cine pronunţă aceste cuvinte magice se autoerijează în apărător al legii şi aruncă cu noroi într-o direcţie necunos-cută, deoarece nimeni nu deconspiră aceste grupuri. În curînd vom putea spune că tot românul se pricepe la politică, fotbal şi "grupuri de interese".

Sorin Roşca Stănescu, directorul cotidianului "Ziua", a "demontat o diversiune fără precedent" a cărei ţintă este, în opinia jurnalistului, propriul ziar. Potrivit domnului Roşca Stănes-cu, la redacţia ziarului a ajuns "într-un plic" un CD ce conţinea date strict secrete din domeniul militar, planul misiunilor de luptă ale membrilor coaliţiei, hărţi, fotografii din satelit, precum şi coduri secrete de comunicare. Atacul "fără precedent" asupra ziarului vizează faptul că publicarea acestor materiale ar fi încălcat legea siguranţei naţionale, iar dacă aceste date erau un fals ar fi discreditat cotidianul în cauză.

Presiunile exercitate asupra omului de presă nu se opresc aici, conform propriilor declaraţii, din moment ce "din calitate de martor în dosarul < Rompetrol > am devenit învinuit".

Astfel, jurnalistului i-au fost verificate conturile personale fără să fie pus sub învinuire şi alături de el au mai fost cercetate conturile altor 140 de persoane fizice şi juridice cu care jurnalistul ar fi avut relaţii. "Sînt controlate toate societăţile grupului de presă Ziua deşi nu ele au jucat la bursă, ci Sorin Roşca Stănescu", a afirmat sursa citată, adăugînd că "aceste abuzuri continuă şi-n prezent".

Tot în dosarul "Rompetrol", Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, a fost pus ieri sub învinuire pentru că a utilizat informaţii privilegiate în legătură cu listarea, în aprilie 2004, a acţiunilor "Rompetrol".

Mijloacele de interpretare a acestor declaraţii pot avea în centrul analizei rolul serviciilor secrete pe scena politică din ţara noastră.

Deşi în urmă cu un an, Radu Timofte, şeful SRI şi Gheorghe Fulga, directorul SIE îşi aşteptau destituirea din funcţie de către Traian Băsescu, transformarea acestora în "pesedişti portocalii" a amînat sentinţa. Cu toate acestea, Preşedintele a fost somat de lideri ai PNL să demită conducerea celor două instituţii, în timp ce Traian Băses-cu acorda credit serviciilor secrete după rezolvarea crizei jurnaliştilor răpiţi sau după negarea prezenţei închisorilor americane pe teritoriul românesc.

Celebrele "grupuri de interese" nu au ocolit însă serviciile secrete, din moment ce generalul SRI Victor Vasilescu a fost angajatul lui Sorin Ovidiu Vântu şi acţionar la SOV Invest, iar apoi a fost consilierul lui Radu Timofte. Cu toate astea, din raportul de activitate al SRI nu reiese că Vasiles-cu a fost implicat în cazul FNI. Fostul şef al Băncii Române de Scont, Teodor Nicolaescu, cercetat pentru fraudarea instituţiei, spunea în urmă cu o lună că "Vântu are prieteni de nădejde foarte sus puşi, adică cei doi directori ai SRI şi SIE".

Deşi în discursurile sale, Preşedintele acuza "grupurile de interese din spatele mass-media care au afaceri necurate" că discreditează instituţiile statului, domnia sa nu s-a referit niciodată la grupurile de interese din jurul serviciilor secrete. Astfel, ne putem întreba cine este interesat de difuzarea în presă a unor secrete de stat? Publicarea acestora poate fi o luptă politică prin intermediul serviciilor secrete sau o "luptă între serviciile secrete", aşa cum crede Sorin Roşca Stănescu. Tot domnia sa a spus că "ţinta în dosarul Rompetrol este capul premierului Tăriceanu" şi a păstrat tăcerea la întrebarea care îl numea pe Traian Băsescu în postura de "călău" al premierului. Jurnalis-tul replică preşedintelui că grupurile de interese din spatele instituţiilor statului discreditează presa şi doresc să scape de adversarii politici prin intermediul acesteia.

Indiferent pe cine viza să discrediteze, scurgerea de informaţii secrete trage un semnal de alarm ăasupra limitei pînă la care poate merge războiul politic. În faţa intereselor unor clanuri, siguranţa cetăţenilor pare un aspect mai puţin important