SIMONA RADU, EY ROMÂNIA: "Să dai mită în ţările emergente - o practică obişnuită pentru a câştiga contracte"

Pieţele emergente au înregistrat schimbări semnificative şi o dezvoltare puternică, în ultimii cinci ani, devenind centre de putere economică şi stimulând dezvoltarea globală, este de părere Simona Radu, Associate Part-ner, Forensic & Integrity Services, EY România.

Cu toate acestea, schimbările din zona de reglementare şi intensificarea luptei anticorupţie modifică perspectivele legate de riscuri, mai spune domnia sa, adăugând că organizaţiile trebuie să aibă în vedere provocări precum riscurile tot mai prezente legate de fraudă, mită şi corupţie, care rămân potenţiale obstacole în calea creşterii pieţelor emergente, deşi acestea sunt foarte promiţătoare şi oferă oportunităţi din abundenţă.

Un studiu EY care sondează percepţia privind situaţiile de fraudă în pieţele emergente, printre care şi în România, relevă că 42% consideră că frauda şi corupţia reprezintă unele dintre cele mai mari riscuri pentru afacerile lor, faţă de 29% dintre respondenţii de pe pieţele dezvoltate.

Analiza EY mai arată: "Peste 52% dintre participanţii chestionaţi consideră că practicile legate de corupţie sunt mai răspândite pe pieţele emergente, unde se produc pe scară largă, comparativ cu 20% pe pieţele dezvoltate. Comparativ cu datele din ediţia din 2012, nivelurile percepute de mită şi corupţie pe pieţele emergente s-au dublat faţă de cele de pe pieţele dezvoltate. Având în vedere creşterea nivelului de reglementare, eforturile de punere în aplicare şi de respectare a conformităţii pe pieţele emergente, este îngrigorător faptul că acest decalaj nu s-a redus. 16% dintre respondenţii de pe pieţele emergente au recunoscut că «a da mită este o practică obişnuită pentru a câştiga contracte». În acest context, sondajul constată că există multe situaţii în care organizaţiile, angajaţii sau reprezentanţii consideră necesară o anumită formă de stimulare pentru o terţă parte ca să garanteze supravieţuirea companiei. Activităţile cu risc ridicat includ obţinerea de licenţe, achiziţiile, facturarea, plăţile pentru materiale şi consumabile. O mită poate varia, de exemplu, de la o mică sumă de bani pentru a facilita eliberarea mărfurilor din vamă, până la sute de mii de dolari pentru a câştiga o licitaţie publică pentru un proiect important de infrastructură".

Simona Radu mai precizează că ris-cul de urmărire penală pentru companie trece dincolo de activitatea propriilor angajaţi legată de activitatea de corupţie în relaţia cu reprezentanţii terţelor părţi, extinzându-se asupra distribuitorilor, agenţilor sau partenerilor.

Raportul EY mai notează că sunt, încă, mulţi directori care cred că este acceptabilă acordarea de plăţi în numerar în schimbul unor avantaje comerciale, 19% dintre respondenţii din pieţele emergente considerând că acest lucru ar putea fi justificat, comparativ cu doar 6% pe pieţele dezvoltate.

Studiul identifică şi o serie de factori economici care pot determina situaţii de fraudă.

Reprezentanta EY România explică: "În majoritatea pieţelor emergente, există o diferenţă semnificativă între veniturile angajaţilor din sectorul privat şi ale celor din sectorul public, iar tentaţia celor din sectorul public de a dobândi un câştig personal poate fi mult mai mare".

• Simona Radu: "Companiile multinaţionale trebuie să asimileze şi să aplice mai riguros legislaţia locală anticorupţie"

În ceea ce priveşte impactul schimbării legislaţiei, în general, directorii de corporaţii din pieţele emergente afirmă că au văzut doar o uşoară îmbunătăţire a mediului de afaceri în privinţa fraudei şi corupţiei în ultimii patru ani, declară doamna Radu.

În unele ţări au avut loc schimbări semnificative de percepţie legate de practicile de fraudă şi corupţie, la noi în ţară, spre exemplu, această percepţie a scăzut de la 46% la 34%, iar în India de la 67% la 40%, a adăugat domnia sa.

Reprezentanta EY România susţine că un demers important pe care companiile multinaţionale, care operează pe pieţele emergente, trebuie să-l susţină este asimilarea şi aplicarea mai riguroasă a legislaţiei locale anticorupţie în procedurile interne şi externe.

Simona Radu a declarat: "Din punct de vedere juridic, majoritatea ţărilor, inclusiv multe din pieţele emergente, au politici anticorupţie înglobate în legislaţia lor de mulţi ani şi le aplică din ce în ce mai riguros. O parte au semnat Convenţia ONU împotriva corupţiei şi multe au semnat, de asemenea, Convenţia anticorupţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)".

Companiile trebuie să se asigure că au implementat proceduri de raportare adecvate, inclusiv mecanisme de semnalare a neregulilor care să sprijine procesul de recepţionare a acuzaţiilor de fraudă din partea angajaţilor şi a altor terţi, susţine compania.

Deşi statele au introdus în legislaţia lor din ce în ce mai multe prevederi anticorupţie, iar organizaţiile investesc mai mult în programele lor de conformitate, "lupta nu s-a încheiat", arată concluziile studiului.