SLOVACIA/ALEGERI:  Partidul premierului Fico pe primul loc, dar pierde majoritatea

Rezultatele alegerilor legislative desfăşurate sâmbătă în Slovacia confirmă că partidul social-democrat al premierului Robert Fico se află pe primul loc, dar el pierde majoritatea absolută, iar avansul partidelor de opoziţie, inclusiv al extremei drepte, va conduce la un parlament foarte fragmentat şi la negocieri dificile pentru formarea unei coaliţii, informează agenţiile AFP şi Reuters.

De altfel, chiar Fico a recunoscut în faţa presei că se aşteaptă la negocieri grele, dar a promis că va face totul pentru a evita convocarea unor alegeri anticipate şi va începe imediat discuţiile pentru constituirea unei coaliţii. După numărarea a 99,9% din buletinele de vot, partidul său, Smer-SD, a obţinut 49 din cele 150 de mandate în parlament. Deşi rămâne principala forţă politică, această formaţiune a înregistrat un regres semnificativ în condiţiile în care în actualul legislativ are 83 de mandate.

"'Probabil că va trebui să colaborăm cu un mare număr de partide'', a mai spus Fico, vizibil dezamăgit de rezultat, el mărturisind că se aştepta să obţină măcar 4-5 procente în plus.

În total opt partide au trecut pragul electoral de 5%, situaţie descrisă de liderul partidului conservator OLANO-NOVA, Igor Matovic, drept 'un mare cutremur' politic. Acest partid este acum a treia forţă politică, cu 19 mandate, după liberalii din SaS, care au obţinut 21 de mandate. Naţionaliştii din SNS, partenerii lui Fico la guvernare în perioada 2006-2010, ajung pe poziţia a patra, cu 15 mandate. Urmează extrema dreaptă naţionalistă, 'Slovacia Noastră', cu 14 mandate, partid condus de Marian Kotleba şi care intră pentru prima dată în parlament. Au mai intrat în legislativ partidul minorităţii maghiare, Most-Hid, şi formaţiunea conservatore SME Rodina, fiecare cu 11 mandate, precum şi partidul de centru SIET, cu 10 mandate.

Comentând intrarea extremei drepte în legislativ, eurodeputata social-democrată slovacă Monika Flasikova Benova a calificat această evoluţie drept o ''mare ruşine'' pentru Slovacia, mai ales că această ţară va prelua la 1 iulie preşedinţia Consiliului European.

Însă unii analişti nu exclud posibilitatea repetării scenariului din anul 2010, când Fico a câştigat de asemenea alegerile, dar nu a reuşit să formeze o coaliţie şi în final a ajuns în opoziţie. 'Fico va avea nevoie de cel puţin două sau trei partide pentru a forma o coaliţie şi un guvern. Pe de altă parte, ar fi nevoie de o alianţă cu şase partide de centru sau de dreapta pentru ca opoziţia actuală să poată forma guvernul', explică un analist local complexitatea noii scene politice slovace.

Liderul SaS, Richard Sulik, a exclus deja orice înţelegere cu Fico şi a afirmat că este dispus să încerce formarea guvernului dacă acesta din urmă eşuează. Totuşi, cum nu este de aşteptat ca vreun partid să se alieze cu extrema dreaptă, dacă Fico va reuşi să se înţeleagă cu un singur partid, atunci toate celelalte cinci nu vor avea împreună majoritatea absolută, prin urmare actualul premier are teoretic cele mai mari şanse de a conduce şi viitorul executiv.

La fel ca premierul ungar Viktor Orban, Robert Fico s-a remarcat prin poziţia fermă împotriva primirii migranţilor musulmani, poziţie ce vine în întâmpinarea opţiunii majorităţii concetăţenilor săi şi care l-a ajutat să-şi menţină popularitatea la cote înalte, deşi el este criticat, mai ales de opoziţia de dreapta, pentru măsurile insuficiente de combatere a corupţiei şi clientelismului, potrivit Agerpres.

Pe plan economic, în timpul mandatului său care se încheie Slovacia a înregistrat o creştere economică substanţială, în timp ce rata şomajului a scăzut de la 14% la 10,6%. De asemenea, în ultimii patru ani, la fel ca şi în primul său mandat dintre anii 2006 şi 2010, Fico a anulat unele proiecte de privatizare, a crescut taxele percepute companiilor, a promovat noi măsuri de protecţie socială, iar la ora actuală salariul minim pe economie a ajuns la 405 euro pe lună.

În pofida măsurilor neprietenoase faţă de mediul afaceri, Slovacia a rămas o ţară căutată de investitori. De asemenea, creşterea economică susţinută şi sistemul bancar sănătos au contribuit la ţinerea deficitului bugetar sub control, iar datoria publică este la jumătate faţă de media zonei euro, căreia Slovacia s-a alăturat în 2009.