• La sondajul CNCB au participat 31 de respondenţi, inclusiv economişti, strategi şi manageri de fonduri
După 20 de luni de la cele mai agresive politici de relaxare aplicate vreodată de Rezerva Federală pentru combaterea efectelor economice aduse de pandemie, participanţii pieţei mizează acum pe o inversare treptată a politicii băncii centrale, ce implică atât încheierea mai rapidă a programului de achiziţie de active cât şi creşteri mai agresive ale ratei dobânzii-cheie, în următorii câţiva ani, scrie CNBC.
Respondenţii unui sondaj realizat de agenţia americană se aşteaptă ca, la şedinţa din decembrie, Fed-ul să dubleze ritmul reducerii achiziţiei de active, la 30 de miliarde lunar, întregul program urmând să se încheie până în martie. Apoi, cei 31 de respondenţi ce au participat la sondaj, inclusiv economişti, strategi şi manageri de fonduri de investiţii, cred că Rezerva Federală va începe o serie de majorări a ratelor de dobândă, cu circa trei mişcări în fiecare din următorii doi ani. Se aşteaptă ca rata cheie să atingă 1,5% până la finalul lui 2023, faţă de intervalul apropiat de zero, cât este astăzi.
Faţă de sondajul realizat în septembrie, când estimarea primei ridicări a ratei era pentru sfârşitul anului 2022, acum prima mişcare a Fed-ului în acest sens este prognozată pentru luna iunie a anului viitor, conform CNBC.
Conform respondenţilor, Fed-ul va creşte rata până la 2,3%, în mai 2024. Dar, întrebaţi dacă Rezerva Federală va trebui să ridice dobânda peste nivelul considerat neutru - la care politica băncii nu este nici acomodativă nici restrictivă - pentru a combate inflaţia prin încetinirea economiei, 45% dintre respondenţi au răspuns "da", iar 48% "nu", conform CNBC.
Steven Blitz, economist şef pentru Statele Unite la TS Lombard, a spus: "Economia a luat-o cu mult înaintea dobânzilor practicate de Fed. Singura speranţă este să creştem ratele şi să sperăm că inflaţia va scădea suficient pentru a pune lucrurile în ordine".
• Inflaţia va atinge nivelul maxim în februarie anul viitor, conform sondajului
Vestea bună este că aşteptările sunt ca inflaţia să atingă maximul în februarie 2022, urmând ca ulterior să se reducă. Veste proastă este că o inflaţie mai scăzută anul viitor înseamnă un nivel de aproape 4%, şi aproape de 3% în 2023, peste ţinta pe termen lung a Fed-ului, de 2%. Conform sondajului, 31% dintre respondenţi consideră că problema inflaţiei este permanentă, în timp ce 59% dintre intervievaţi continuă să spună că este temporară, mai puţini decât la sondajul anterior.
Mark Zandi, economist şef la Moody's Analytics, a spus: "Dacă pandemia continuă să se retragă - fiecare nou val al virusului este mai puţin perturbator pentru sistemul de sănătate şi pentru economie decât cel anterior - economia ar trebui să se apropie de ţinta ocupării forţei de muncă iar inflaţia se va situa confortabil mai jos, până la finele anului viitor".
Previziunile privind economia sunt în general optimiste. Aşteptările sunt pentru o creştere de aproape 4% anul viitor şi de 2,9% în 2023, peste tendinţa pe termen lung. Rata şomajului este estimată că se va apropia de 3,8% în 2022 şi va continua să scadă în 2023. Probabilitatea de recesiune este modestă, de 19%, conform sondajului realizat de CNCB.
Totuşi, aşteptările pentru piaţa acţiunilor sunt reduse. Pentru anul viitor, sondajul indică o creştere de 1,5% faţă de nivelurile actuale, şi un câştig 6%, până la finele lui 2023. Randamentul titlurilor de stat pe zece ani este prognozat să urce până atunci în zona a 2,5%.
Jim Paulsen, strateg şef de investiţii la The Leuthold Group, a spus: "Avem un mesaj puternic din partea pieţei obligaţiunilor, care crede că presiunile inflaţioniste sunt într-adevăr tranzitorii".
Pe de altă parte, John Lonski, preşedintele Thru the Cycle este de părere că randamentele titlurilor de stat sunt prea scăzute, având în vedere consensul perspectivelor pentru inflaţie şi creştere economică, în 2022, conform CNBC.