SONDAJ:  Majoritatea cetăţenilor învinuiesc Rusia pentru războiul din Ucraina şi văd Moscova ca pe un obstacol în calea unui acord de pace

Europenii l-au surprins pe Vladimir Putin şi s-au surprins pe ei înşişi prin unitatea şi fermitatea răspun-sului la invazia Rusiei din Ucraina, însă se tem de repercusiunile economice ale unui conflict prelungit, potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), conform unui comunicat remis redacţiei. Sondajul ECFR din nouă state membre UE (Finlan-da, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia), plus Marea Britanie, a dezvăluit că deşi Ucraina continuă să se bucure de susţinere, preocupările europene s-au reorientat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impacturile pe scară largă ale conflictului, inclusiv în ceea ce priveşte întreruperea lanţului de aprovizionare, explozia preţurilor la energie şi creşterea inflaţiei. Acest lucru indică faptul că mulţi europeni vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina, şi cred că UE o "va duce mai rău" în urma con-flictului, spre deosebire de SUA sau China.

Potrivit sursei citate, în raportul alcătuit pe baza sondajului, "Peace vs. Justice: The coming Euro-pean split over the war in Ukraine", ECFR a constatat că în ciuda existenţei unei susţineri puternice în Europa pentru aderarea Ucrainei la UE şi pentru politica Occidentului de rupere a legăturilor cu Moscova, începe să se formeze un decalaj între poziţiile adoptate de multe guverne naţionale şi starea de spirit a populaţiei din ţările respective. Sondajul, care a fost realizat de Datapraxis şi YouGov între 28 aprilie şi 11 mai 2022, arată că deşi europenii sunt în marea majoritate de acord cu privire la cine este de vină pentru conflictul din Ucraina (73% spunând Rusia, în ţările chestionate), există un decalaj între cei care vor încheierea cât mai rapidă a conflictului (tabăra Păcii) şi cei care cred că Rusia ar trebui să fie pedepsită şi să răspundă pentru încălcările legilor internaţionale (tabăra Dreptăţii).

Deşi există o susţinere aproape universală pentru Ucraina în acest conflict, sondajul arată că europenii sunt împărţiţi cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul. Coautorii raportului, Mark Leonard şi Ivan Krastev, îi avertizează pe liderii UE să nu adopte "poziţii maximaliste" cu privire la con-flict şi propun ca liderii europeni să-şi menţină poziţia strictă în raport cu Rusia, însă să fie precauţi referitor la pericolele escaladării.

Raportul ECFR identifică trei grupuri diferite de cetăţeni în ceea ce priveşte Ucraina: cei care vor "pace" cât mai repede posibil; cei care vor "dreptate" prin refacerea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pedepsirea Rusiei pentru invazia sa ilegală a unui stat suveran; şi, în cele din urmă, cei care împărtăşesc sentimentele anti-ruseşti ale grupului "dreptăţii" şi temerile de escaladare ale taberei "păcii".

Concluziile-cheie ale sondajului paneuropean ECFR includ:

Rusia este învinuită în mod universal pentru începerea conflictului şi este văzută ca cel mai mare obstacol în calea păcii. Peste 80% dintre respondenţii din Polonia (83%), Suedia (83%), Finlanda (90%) şi Marea Britanie (83%) consideră că Rusia este partea re-sponsabilă pentru acest război, o părere împărtăşită de majorităţi puternice din Italia (56%), Franţa (62%) şi Germania (66%). O imagine comparabilă este, de asemenea, evidentă atunci când re-spondenţii au fost întrebaţi despre principalul impediment al unui posibil acord de pace. În fiecare ţară, o majoritate sau o pluralitate de cetăţeni văd Rusia ca fiind principalul obstacol, acest punct de vedere fiind cel mai evident în Finlanda (87% dintre respondenţi), Suedia (82%), Marea Britanie (76%), Polonia (74%) şi Spania (69%). Această poziţie a fost mai puţin întâlnită în România (42%) şi Italia (39%), însă este în continuare opinia dominantă în ambele ţări, subliniază sursa citată.

Există o susţinere puternică în Europa pentru detaşarea de Rusia. Majoritatea re-spondenţilor cred că guvernele naţionale ar trebui să rupă relaţiile economice şi culturale cu Moscova, iar o opinie predominantă este că ţara lor ar trebui să rupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Acest sentiment referitor la ruperea legăturilor diplomatice a fost deosebit de pronunţat în Polonia, ţară care a primit peste jumătate dintre refugiaţii care au fugit din Ucraina. 64% dintre respondenţii din România susţin eforturile guvernului de relocare a refugiaţilor ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate ţările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia şi Spania de 83%, în Germania de 76% şi în Polonia de 71%.

Europenii vor ca UE să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazul rusesc, chiar şi în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului comunitar. Aceasta a fost opinia predominantă (58%) din ţările participante la sondaj şi din toate taberele de respondenţi, fiind cea mai pronunţată în Finlanda (77%), ţară care importă majoritatea gazului din Rusia. Acest rezultat indică o susţinere publică pentru a şasea rundă de sancţiuni a Consiliului European anunţată pe 30 mai 2022, inclusiv pentru un embargou parţial asupra petrolului rusesc şi o investiţie considerabilă în energia regenerabilă ca parte a diversificării energiei blocului comunitar. În România, 54% dintre cei chestionaţi susţin eforturile de reducere a dependenţei ţării lor de energia rusească.

Europenii sunt împărţiţi în două tabere: cei care vor "pace'' şi cei care vor "dreptate" în urma conflictului. În cele 10 ţări participante la sondaj, 35% dintre respondenţi se află în tabăra "Păcii", iar 22% se află în tabăra "Dreptăţii". Alţi 20% pot fi consideraţi "Oscilanţi", în această categorie fiind incluşi cei care nu pot să aleagă între imperativele de pace şi dreptate, dar care susţin în continuare în linii mari acţiunea de răspuns a UE la războiul început de Rusia în Ucraina. Tabăra Păcii este susţinută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceştia alegând această opţiune, în timp ce respondenţii polonezi sunt cei care susţin cel mai mult tabăra Dreptăţii, 41% dintre ei priori-tizând pedepsirea Rusiei şi restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. În ciuda graniţei terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obţinută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42%, o pluralitate de respondenţi, se aliniază cu tabăra "Păcii" în România.

Majoritatea europenilor vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chi-ar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. Deşi europenii sunt solidari cu Ucraina, Polonia este singura ţară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.

Respondenţii care vor "pace" tind să creadă că Ucraina se va găsi într-o situaţie mai proastă decât Rusia la sfârşitul conflictului. Asta indică faptul că, deşi este diversă din punct de vedere demografic, tabăra Păcii este unită şi motivată de preocupări referitoare la im-pactul războiului.

Părerile despre politica de răspuns a UE variază în funcţie de căutarea "păcii" sau a "dreptăţii". În timp ce respondenţii din tabăra Dreptăţii şi Oscilanţii susţin ruperea legăturilor economice, diplomatice şi culturale cu Rusia, cei care vor "pace" se opun în principal ruperii ultimelor două. Aceeaşi diviziune se menţine în ceea ce priveşte apărarea: tabăra "păcii" se opune ideii unei zone de interdicţie aeriană şi dislocării de trupe în Ucraina, în timp ce celelalte grupuri ar susţine în cea mai mare parte o astfel de mişcare.

Mulţi cred că războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă Uniunea Europeană şi că China şi Statele Unite vor evita orice consecinţe serioase ale con-flictului. Majoritatea europenilor (55%) prevăd că UE se va găsi într-o situaţie "uşor mai rea" sau "mult mai rea" în urma conflictului, subliniază sursa citată.

Există un sentiment predominant că guvernele sunt mult prea concentrate pe război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetăţenii. 42% dintre re-spondenţi cred că guvernele lor dedică prea mult timp războiului din Ucraina, în timp ce 36% au fost mulţumiţi de atenţia devotată conflictului, iar 4% au spus că există o concentrare mult prea mică asupra războiului. Polonia şi România au fost singurele ţări dintre cele chestionate în care peste jumătate dintre respondenţi au spus că guvernul lor a acordat prea multă atenţie războiului din Ucraina.

Principalele preocupări pe care europenii le au referitor la conflict sunt impac-turile asupra nivelului de trai şi ameninţarea de escaladare nucleară. Deşi anxie-tatea este prezentă în toate ţările, acestea îşi prioritizează diferit aceste preocupări. Respondenţii din Germania, Italia şi Franţa sunt cei mai îngrijoraţi de impactul războiului asupra nivelului de trai şi preţurilor la energie. Suedezii, britanicii, polonezii şi românii sunt mai îngrijoraţi de ameninţarea unui război nuclear. Ţările situate cel mai departe de Rusia - Portugalia şi Spania - sunt îngrijorate de am-bele ameninţări aproape în mod egal, în timp ce Finlanda este cel mai mult îngrijorată de riscul unor acţiuni militare ale Rusiei îndreptate împotriva sa.

Există diferenţe semnificative de opinie între ţările care împart o graniţă terestră cu Ucraina. În Polonia, 83% dintre cei chestionaţi învinuiesc Rusia pentru conflict, comparativ cu doar 58% în România, în timp ce 74% consideră că Rusia este cel mai mare obstacol în calea păcii, comparativ cu 42% în România. Polonezii şi românii diferă, de asemenea, în ceea ce priveşte nivelul solidarităţii cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre respondenţii din Polonia şi 54% dintre respondenţii din România susţin acordarea de mai multă asistenţă economică Ucrainei. Trimiterea de arme supli-mentare în Ucraina este susţinută de 78% dintre respondenţii din Polonia, comparativ cu doar 46% în România. Cele două ţări au păreri semnificativ diferite cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina. Polo-nia este una dintre puţinele ţări în care susţinerea acestei idei este mai mare decât respingerea ei (prin 46% la 30%); în acelaşi timp, românii se opun clar la trimiterea de trupe (prin 44% la 26%). Aşa că geografia nu este cel mai important factor care defineşte atitudinile cetăţenilor faţă de război.

În analiza desfăşurată asupra datelor, Mark Leonard şi Ivan Krastev susţin că opinia publică euro-peană se schimbă şi că este posibil ca "cele mai dificile zile" ale UE să nu fi venit încă. "Rezilienţa democraţiilor europene", scriu aceştia, va "depinde în mare măsură de abilitatea guvernelor de a susţine sprijinul cetăţenilor pentru politici potenţial dăunătoare", cum ar fi un embargou asupra petrolu-lui rusesc care ar împinge în sus preţurile deja crescute la energie şi care ar avea un impact profund asupra economiilor europene.

Comentând la sondaj, coautorul raportului şi directorul ECFR, Mark Leonard, a spus:

"Europenii l-au surprins pe Putin şi s-au surprins pe ei înşişi cu unitatea lor de până acum, însă marile provocări abia acum urmează. Există posibile diferenţe de opinie cu privire la nivelul de trai, refugiaţi şi escaladarea nucleară, însă marele decalaj este cel dintre cei care vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil şi cei care vor ca Rusia să fie pedepsită. Dacă nu este gestionat aşa cum trebuie, decalajul dintre «tabăra păcii» şi «tabăra dreptăţii» în ceea ce priveşte Ucraina ar putea fi la fel de dăunător ca cel dintre creditori şi debitori în timpul crizei euro."

Ivan Krastev, coautor şi preşedinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:

"Opinia publică europeană a fost cea care a adus unitate în UE după invazia Rusiei în Ucraina, iar acum liderii europeni trebuie să susţină această armonie."

Acest nou sondaj şi raportul care îl însoţeşte fac parte dintr-un proiect mai larg al ECFR pentru înţelegerea opiniilor şi cerinţelor europenilor în ceea ce priveşte politica externă. Publicările anterioare bazate pe sondaje includ examinări ale atitudinilor europene faţă de Ucraina şi Rusia înainte de con-flictul actual; modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile şi identităţile politice în Europa; şi cercetări pe bază de sondaj despre opiniile şi aşteptările europene referitoare la Statele Unite şi alte puteri internaţionale.

Puteţi găsi mai multe informaţii şi detalii despre outputurile ECFR din cadrul acestui program, la: https://www.ecfr.eu/europeanpower/unlock.

De asemenea, ECFR a lansat recent un nou "Indice al Suveranităţii Europene", care le permite utiliza-torilor să consulte grupuri şi profiluri ale statelor membre UE pentru a vedea cum se compară aces-tea, dar şi pentru a vedea care sunt principalele puncte forte şi slăbiciuni ale fiecărei ţări în contribuţia sa la suveranitatea europeană. Sunt menţionate şi contribuţiile statelor membre în ceea ce priveşte clima, apărarea, economia, sănătatea, migraţia şi tehnologia, se mai arată în comunicat.