SONDAJ REUTERS:  BCE va mări dobânda de referinţă cu 75%

Banca Centrală Europeană va opta pentru încă o creştere de 75 de puncte de bază a ratelor sale de depozit şi de refinanţare începând din 27 octombrie, încercând să limiteze inflaţia, transmite un sondaj Reuters.

La fel ca în mare parte din lume, inflaţia din zona euro a crescut din cauza preţurilor mai mari ale energiei, iar lanţurile de aprovizionare care îşi reveneau după pandemia de coronavirus au primit o nouă lovitură de la invazia Ucrainei de către Rusia.

BCE targhetează inflaţia la 2,0%, dar a fost de 10,0% luna trecută. Valoarea medie va atinge un vârf de 9,6% în acest trimestru, mai mare decât se credea luna trecută, înainte de a scădea treptat, dar nu va atinge ţinta până la sfârşitul anului 2024, arată sondajul.

"Inflaţia este mult prea mare. Sunt necesare creşteri rapide ale ratelor. Cu toate acestea, BCE trebuie să ţină cont şi de obligaţiuni, aşa că mai mult de 75% pare puţin probabil", a spus Brian Martin de la ANZ.

O mare parte a presiunii asupra preţurilor provine din costurile energiei. Având în vedere conflictul dintre Rusia şi Ucraina, aproape 65% dintre cei 34 de respondenţi au declarat că s-ar înrăutăţi costul vieţii în zona euro în următoarele şase luni. Doar 12 au spus că se va îmbunătăţi.

"Cel mai grav impact al crizei energetice asupra sectorului casnic se va dezvolta în T4 2022 şi T1 2023, când cererea de gaz este mai mare", a spus Luca Mezzomo de la Intesa Sanpaolo.

În perioada premergătoare iernii, specialiştii se aşteaptă ca BCE să fie mai agresivă în înăsprirea politicii.

Banca centrală a blocului va ridica rata de depozit la 1,50% şi rata de refinanţare la 2,00% joia viitoare, o viziune susţinută de o majoritate covârşitoare a respondenţilor în sondajul Reuters din 12-18 octombrie a peste 60 de economişti.

27 din 36 de respondenţi au spus că banca ar trebui să aleagă o creştere cu 75 de puncte de bază a ratei de depozit, în timp ce doi au spus că ar trebui să fie mai mare şi să aibă o creştere de 100 de puncte de bază. Doar şapte au recomandat 50 de puncte de bază.

Prima creştere a BCE a avut loc până în iulie , când a adăugat 50 de puncte de bază la toate ratele sale - ducând rata de depozit la zero- şi a urmat cu o creştere de 75 de puncte de bază în septembrie .

Acest lucru a fost lent în comparaţie cu Rezerva Federală a Statelor Unite, care a contribuit la o scădere a euro la sub paritatea faţă de dolarul american.

Până la sfârşitul anului, ratele de depozit şi de refinanţare au fost prognozate a fi la 2,00% şi, respectiv, 2,50%, comparativ cu 1,25% şi 2,00% prognozate într-un sondaj din septembrie.

Rata depozitelor era de aşteptat să atingă un vârf de 2,50% anul viitor, iar rata de refinanţare 3,00%, mai mare decât maximele de 1,50% şi 2,00% date în septembrie. Cea mai mare prognoză era ca acestea să ajungă la 4,00% şi 4,50%.

BCE a promis mai multe creşteri şi a început o dezbatere despre anularea achiziţiilor de obligaţiuni de 3,3 trilioane de euro (3,25 trilioane de dolari) - moştenirea luptei sale împotriva deflaţiei în ultimul deceniu.

Întrebat ce tip de recesiune ar fi, 22 din 46 de respondenţi au spus că va fi scurtă şi superficială, în timp ce 15 au spus că va fi lungă şi superficială. Opt au spus că va fi scurt şi adânc şi doar unul a spus că va fi lung şi adânc.

Economia era de aşteptat să crească cu 3,0% în acest an, dar în 2023, înainte de a reveni la creştere în 2024 şi de a se extinde cu 1,5%. În sondajul din septembrie, acele prognoze erau de 2,9%, 0,4% şi 1,6%.