Sorin Paveliu (SRF): Există riscul dispariţiei unor medicamente din farmacii

• Directorul Institutului de Prognoză Economică: "Industria farma din România a ajuns, în acest moment, la un nivel general de taxare similar cu cel din industria jocurilor de noroc"

Factorul politic ar trebui să ia în discuţie foarte repede sistemul de clawback, în caz contrar existând riscul ca unele firme mari de medicamente să se retragă din România, a declarat, ieri, preşedintele Societăţii Române de Farmaeconomie (SRF), Sorin Paveliu, la lansarea studiului "Industria farmaceutică din România: principalele tendinţe şi impactul asupra societăţii şi economiei". Domnia sa a precizat că acest fenomen nu se va produce imediat, însă atunci când va avea loc va afecta bolnavii "în mod dramatic". "Criza de morfină este doar un exemplu şi a lovit o firmă mică", a adăugat acesta.

În opinia lui Sorin Paveliu, taxa de clawback este un mecanism brutal şi rudimentar, impus "de undeva de sus, probabil de la Ministerul de Finanţe". Totuşi, domnia sa a spus că nu se aşteaptă la retrageri majore de pe piaţa industriei farmaceutice, însă mediul economic incert din Româ-nia le produce pierderi multinaţionalelor pe care acestea vor trebui să le explice acţionarilor.

"Au nevoie de predictibilitate (firmele - n.r.). Nu vor face, însă, retrageri de pe piaţă, dar vor muri actorii mici sau aceştia se vor retrage de pe piaţă temporar, cel puţin", a subliniat acesta, potrivit Agerpres.

Sorin Paveliu a mai spus că, din punctul său de vedere, anul 2012 va fi unul pierdut pentru reforma în sănătate, pentru că este unul electoral, iar reformele nu sunt făcute de guvernanţii aflaţi la sfârşit de mandat, ci de cei care vor veni la guvernare. "Este de aşteptat să existe turbulenţe pe piaţa farma din România, în sensul dispariţiei unor medicamente din farmacii", a concluzionat Paveliu.

Taxa de clawback introdusă recent a fost una dintre problemele ridicate de profesioniştii prezenţi la lansarea studiului. Executivul a încercat în ultimii trei ani să crească veniturile în sistemul public de sănătate, păstrând în acelaşi timp ratele actuale de contribuţie la asigurările de sănătate neschimbate. Una dintre aceste încercări a fost taxa clawback care vizează reducerea consumului de medicamente compensate şi recuperarea de la producători şi distribuitori a unei părţi din sumele rezultate din creşterea pieţei.

Potrivit studiului privind industria farmaceutică din România, taxa relevă asumpţia Guvernului că producătorii de medicamente ar fi responsabili pentru creşterea pieţei de medicamente compensate peste nivelul bugetului public alocat şi ignoră deficienţele politice şi de reglementare care stau la baza consumului de medicamente şi a sistemului de pres-cripţie medicală. Cea mai recentă versiune a taxei din decembrie 2011 introduce un prag de referinţă pentru consumul de medicamente şi taxează doar valoarea care depăşeşte acest prag. Producătorii sau filialele locale ale producătorilor străini ar trebui să plătească taxa direct corelată cu cota lor de piaţă şi creşterile trimestriale de vânzări.

Veniturile trimestriale estimate din taxa clawback se ridică la aproximativ 135 milioane de lei, respectiv 8% din consumul total de medicamente pe bază de prescripţie (RX). Această variantă a taxei încorporează o serie de dezavantaje care afectează în principal producătorii locali sau filialele locale ale producătorilor străini. Valoarea taxabilă a noului mecanism include TVA şi marjele (distribuitorilor şi comercianţilor cu amănuntul), în timp ce plata revine producătorilor/filialelor locale. Astfel, impactul fis-cal este semnificativ mai mare pentru producătorii/filialele locale, ca procent din vânzările lor de medicamente compensate, relevă studiul.

"Taxa clawback trimite un mesaj negativ investitorilor, prin crearea unui mediu de afaceri neprietenos pentru producătorii de medicamente. Pe termen mediu, beneficiile pe care taxa le va genera la bugetul de stat ar putea fi compensate de oportunităţile de investiţii pierdute. Reacţia cea mai probabilă a producătorilor la această creştere a costurilor va fi de reducere a cheltuielilor de investiţii, care, conform estimărilor, sunt comparabile cu sumele estimate a fi încasate din taxa de clawback", afirmă specialiştii. În opinia acestora, această taxă ar putea determina mulţi producători locali şi străini de medicamente să-şi restructureze activitatea. Taxa de clawback va determina costuri suplimentare pentru producătorii de medicamente în valoare de aproape 40% din valoarea adăugată pe care aceştia o generează. Valoarea adăugată combinată (producători locali şi străini) generată în România a fost de 2,5 miliarde de lei în 2010. Totodată, studiul menţionează faptul că Executivul înregistrează încasări de peste 20% din totalul valorii pieţei de medicamente pe bază de prescripţie, aproximativ 1,7 miliarde de lei în 2010, din impozite şi taxe achitate de industria farmaceutică la bugetul central şi la cele locale. Ţinând cont şi de taxa de clawback introdusă în 2011, totalul impozitelor şi taxelor plătite de această industrie va depăşi 30% din totalul pieţei medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală.

Directorul Institutului de Prog-noză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, a declarat: "Industria farma din România a ajuns, în acest moment, la un nivel general de taxare similar cu cel din industria jocurilor de noroc. Acest lucru are repercursiuni directe asupra societăţii şi a economiei româneşti, putând determina ieşirea de pe piaţă a unor jucători importanţi, cu consecinţe nefaste atât pe plan economic, cât şi social. Pe de altă parte, dacă ne uităm la productivitatea muncii, pierdem foarte mult şi prin faptul că starea de sănătate a românilor este considerabil mai proastă decât în alte ţări, lucru ce se traduce prin pierderi economice concrete. Studiul demonstrează încă o dată că sistemul de sănătate din România este profund subfinanţat".

• Studiu: Pierdem aproximativ 18,6 miliarde euro din cauza condiţiilor precare de sănătate

România pierde în prezent în jur de 18,6 miliarde de euro, respectiv 15% din PIB-ul aferent anului 2010, din cauza condiţiilor precare de sănătate, potrivit studiului "Industria farmaceutică din România: principalele tendinţe şi impactul asupra societăţii şi economiei". În acest context, preşedintele Societăţii Române de Farmaeconomie, Sorin Paveliu, a arătat că normalizarea sistemului sanitar poate contribui cu 15% la Produsul Intern Brut, iar investiţiile în acest sistem pot duce la bunăstarea României. Dacă starea sănătăţii românilor ar ajunge la nivelul mediu al Uniunii Europene, România ar înregistra un surplus economic de 6,7 miliarde de euro, respectiv 6% din PIB-ul pe 2010. Pentru ca starea de sănătate a populaţiei din România să ajungă la media UE, cheltuielile cu sănătatea ar trebui să fie crescute cu 5% din PIB în următorii 10 ani, relevă studiul efectuat de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, în colaborare cu filiala din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) - Local American Working Group. "Posibilitatea de a folosi investiţiile în sănătate pentru a genera creşteri mai mari pe termen lung şi un plus la PIB de 15% este o perspectivă atractivă, acesta fiind mesajul - cheie al acestui studiu", a declarat cercetătorul Sorin Ioniţă, prezent la eveniment. Acesta a enumerat problemele majore cu care se confruntă industria farmaceutică din România, cum ar fi creşterea termenelor de plată pentru medicamentele compensate, care a trans-format industria respectivă într-unul dintre cei mai mari creditori ai statului român. Practic, debutul crizei economice la sfârşitul anului 2008 a relevat un deficit structural mare în sectorul public de sănătate. În consecinţă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a prelungit, începând din octombrie 2009, termenele de plată pentru medicamentele pe bază de prescripţie medicală de la 60 la 210 zile, dar care, cu întârzieri ajung la 300 şi chiar peste 300 de zile, şi pentru medicamentele din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate de la 30 la 120 de zile.

Cu peste un miliard de euro creanţe în sold faţă de CNAS la nivelul lunii iunie 2011, industria farmaceutică a devenit unul dintre cei mai mari creditori ai Guvernului. Totuşi, aceste arierate s-au redus mult, la presiunea Fondului Monetar Internaţional şi a organismelor financiare europene, prin prisma acordurilor pe care România le-a încheiat cu acestea. Nivelul arieratelor se ridica la 1,313 miliarde de lei în martie 2011 şi la 1,645 miliarde de lei în decembrie 2010, acestea crescând spectaculos după decembrie 2009, când suma lor totală era de 124 milioane de lei.

România are cele mai mari termene de plată a creanţelor aferente medicamentelor compensate comparativ cu unele ţări din UE. Astfel, la nivelul lui 2010, media acestor termene de plată era de cinci zile în Ungaria, zece zile în Germania, 30 de zile în Italia, 60 de zile în Portugalia şi Marea Britanie şi 90 de zile în Spania. "Termenele exagerat de mari la plată pentru medicamentele compensate au dus la dezvoltarea exporturilor paralele. Estimăm că exporturile paralele din România au ajuns la 17,1% din totalul vânzărilor pe piaţa internă de medicamente din 2010 sau 18,4% din importurile totale de medicamente", a subliniat şi directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu. Potrivit specialiştilor, acest procent este posibil să crească dramatic în cazul în care Ministerul Sănătăţii ar impune o revizuire a preţurilor în aprilie 2012. Ca o consecinţă a bolilor, România pierde în medie aproape 16.000 de ani de viaţă activă la 100.000 de persoane într-un ciclu de viaţă (anii de viaţă ajustaţi în funcţie de incapacitate), clasându-se printre ţările cu cea mai mare povară a bolilor în Europa Centrală şi de Est. Lucian Albu a atras atenţia şi asupra îmbătrânirii populaţiei, fenomen care s-a produs mai rapid decât au prognozat specialiştii: "În Româ-nia, situaţia este dramatică şi pe fondul îmbătrânirii populaţiei, care a venit un pic mai timpuriu decât în teoriile economice. Acestea spun că fenomenul se produce atunci când societatea a ajuns la un nivel mai ridicat de dezvoltare. Noi nu am ajuns la un nivel ridicat de dezvoltare, dar populaţia a început să îmbă-trâneas-că. O populaţie în vârstă nu mai are acelaşi randament, se îmbolnăveşte mai des, iar aici intervine sistemul de sănătate".