Şova scoate de la naftalină documentele dintre statul român şi RMGC

Dacă nu le va pierde, cum s-a petrecut în cazul contractului cu Bechtel, ministrul delegat pentru mari proiecte de investiţii, Dan Sova, a promis că va "scoate de la naftalină" astăzi toate documentele care au legătură cu Roşia Montana, începând cu anul 1997.

Până acum acest lucru părea imposibil, având în vedere numeroasele cereri respinse ale societăţii civile să se publice licenţele de exploatare şi explorare de la Roşia Montana.

Acum, Dan Şova, ministrul delegat pentru mari proiecte, a declarat: "Exact aşa cum a spus premierul Victor Ponta , am primit sarcina să fac o mapă cu toate documentele care ţin de Roşia Montana din 1997 încoace, o voi prezenta premierului şi vom prezenta şi succesiunea tuturor acestor documente care au legătură cu proiectul".

Domnia sa a declarat că respectivele documente nu erau secrete şi că "urmau sa fie prezentate oricum în comisia parlamentară", dar nu ar putea să spună de ce nu au fost date publicităţii până în prezent.

"În 1999 s-a acordat licenţa de exploatare pentru Minvest, în anul 2000, aceasta a fost transferată către Roşia Montana Gold Corporation, şi de atunci s-au desfăşurat negocieri între cele două părţi", a mai adăugat Dan Şova.

În contextul disputei care s-a iscat în jurul subiectului legat de despăgubirile pe care compania canadiană le va cere, în cazul respingerii legii care ar permite exploatarea auriferă din Apuseni, ar fi indicat ca pe lângă documentele pe care ministrul Şova le invocă, să fie desecretizat şi contractul iniţial semnat cu firma din offshore-ul Jersey, Gabriel Resources.

În acest fel, ar ieşi la lumină şi subiectul despăgubirilor care a ţinut prima pagină a ziarelor în ultimele zile: s-ar descoperi clauzele contractului şi prevederile stipulate, în cazul anulării acestuia.

Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat, ieri, că i-a transmis premierului Victor Ponta, prin intermediul miniştrilor liberali care au participat la şedinţa de guvern din aceeaşi zi, să se convoace o reuniune a USL în care să se discute chestiunile legate de proiectul Roşia Montană, în contextul informaţiilor vehiculate despre posibilele despăgubiri care ar putea fi cerute de firma din offshore-ul Jersey, Gabriel Resources.

Liderul PNL a precizat că nu există atacuri politice între domnia sa şi şeful executivului, Victor Ponta, şi a pus pe seama agendelor diferite lipsa unor discuţii despre Roşia Montană. "Sigur că sunt nişte lucruri de clarificat, am avut agende diferite, nici guvernul nu a stat, nici eu, la Senat, nu am fost lipsit de activităţi", a conchis, ieri, Crin Antonescu.

• Acţiunile Gabriel Resources au crescut cu 23%, după ce în două zile au pierdut 56% din valoare

• Despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani

Acţiunile Gabriel Resources au înregistrat ieri seară o creştere de până la 23% în primele ore de tranzacţii pe bursa din Canada, după ce cotaţia s-a prăbuşit cu 56% pe parcursul primelor două zile ale săptămânii. Directorul general al companiei, Jonathan Henry, a declarat într-un interviu publicat marţi de The Globe and Mail că Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montană.

"În cazul în care Camera Deputaţilor respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale de investiţii, pentru a obţine până la 4 miliarde de dolari SUA", a spus Henry. El a atenţionat că Gabriel Resources are un caz solid. Şeful Gabriel Resources se aşteaptă ca Senatul să respingă astăzi o proiectul de lege care ar permite deschiderea minei. Decizia, pentru sau contra, va deveni obligatorie numai după ce proiectul va fi votat în Camera Deputaţilor.

Henry, care lucrează la Gabriel Resources de trei ani, a dat de înţeles că va demisiona dacă va fi declanşat un proces împotriva statului român, întrucât este specialist în minerit şi nu în litigii.

Ulterior, acesta a revenit asupra declaraţiilor şi a menţionat că acestea au fost citate greşit de către The Globe and Mail. Domnia sa a precizat: ""Ca o clarificare a declaraţiilor publicate în numele meu în presa internaţională, doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectivă şi că declaraţiile mele au fost citate greşit. Între timp, declaraţiile au fost corectate de către publicaţia < The Globe and Mail >. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetăţenii săi, pentru Guvernul României şi pentru Parlament. Doar românii şi România vor decide ce este în interesul ţării. Deşi este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele - şi nici Gabriel Resources nu face excepţie - vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informaţiile necesare pentru ca oamenii să poată lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Decizia finală va aparţine, fără discuţie, Guvernului şi Parlamentului României şi, în ultimă instanţă, cetăţenilor României".