SPECIALIŞTII ATENŢIONEAZĂ: Redresarea comerţului mondial şi-a atins limita

Comerţul mondial şi-a revenit rapid după primele blocaje ale economiilor lumii, anul trecut, din cauza izbucnirii pandemiei de coronavirus, contribuind la stimularea redresării creşterii PIB-ului mondial, conform unei analize publicate recent de ING Think, care menţionează că volumul comerţului mondial a atins nivelurile din ianuarie 2020 în trimestrul al treilea al anului trecut, când, însă, mai multe ţări europene au înăsprit din nou restricţiile.

"Capacitatea portuară, care înregistrează mişcarea containerelor goale, precum şi a celor care conţin mărfuri, a atins nivelurile din ianuarie 2020 până la mijlocul anului. Astfel, volumele comerciale s-au redresat înainte de al doilea val al pandemiei de Covid-19", notează sursa, adăugând: "Comerţul cu mărfuri şi-a reluat creşterea în luna mai 2020, deoarece restricţiile au fost relaxate în China şi alte ţări. Producţia industrială şi cheltuielile gospodăriilor cu bunurile de consum şi-au revenit rapid, sporind cererea de importuri. Evoluţia comerţului mondial a fost, în 2020, foarte diferită de ceea ce s-a văzut în timpul crizei financiare globale din 2008-2009, când a fost nevoie de mai bine de un an pentru ca PIB-ul să ajungă la nivelul anterior crizei.

În 2020, volumul comerţului mondial a scăzut în timpul primului val de lockdown care a generat perturbări în schimburile comerciale, cu unele efecte persistente. Companiile de transport maritim şi-au redus capacitatea prin anularea călătoriilor programate pentru unele nave de tip container şi devierea altora către rutele China-SUA în detrimentul rutelor China-Europa. Schimbările în capacitatea de transport maritim au blocat containerele, creând o lipsă acută de containere goale. Capacitatea de transport aerian a scăzut dramatic, ceea ce a forţat trecerea la livrarea mărfurilor pe cale maritimă".

Presiunea asupra capacităţii de livrare maritimă determină creşterea tarifelor pentru acest tip de transport şi crize de mărfuri, chiar dacă unele ţări au revenit în lockdown, reducând cererea, potrivit ING Think. Analiza menţionează: "Preţurile mărfurilor au crescut brusc, iar crizele de materiale şi echipamente au revenit, deşi părea că situaţia se redresează după primul lockdown. În decembrie, firmele producătoare din zona euro au raportat întârzieri ale livrărilor din partea furnizorilor şi lipsa materiilor prime".

Conform ING Think, "o veste proastă pentru comerţul mondial este o veste proastă pentru redresarea economiei" şi, având în vedere că tarifele pentru transportul de marfă reflectă constrângerile de capacitate, este probabil ca volumele comerciale să nu poată creşte mai mult decât au crescut până acum, chiar în condiţiile unei cereri generate de redresare, atunci când ţările ies din al doilea val de blocaj economic.

Capacitatea de transport poate reveni lent, potrivit ING Think, care arată: "Transportatorii maritimi aşteaptă până când redresarea globală va fi mai fermă ca să repună în circuit navele inactive. Chiar şi atunci, containerele care nu sunt disponibile acolo unde sunt necesare vor afecta volumele comerciale pentru o perioadă de timp".

Pe termen scurt, conform sursei, limitele creşterii comerţului mondial vor afecta dinamica PIB-ului mai mult decât lockdown-urile interne. În plus, tarifele de transport de marfă şi preţurile de import mai ridicate vor alimenta presiunile inflaţioniste pe parcursul anului 2021, conchide ING.

• OMC: Comerţul mondial cu mărfuri va creşte cu 7,2% anul acesta

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) estima, în octombrie anul trecut, că schimburile comerciale globale dau semne de revenire dintr-o criză profundă, indusă de pandemie, dar avertiza că orice redresare viitoare ar putea fi perturbată de evoluţiile în desfăşurare legate de Covid.

La momentul respectiv, OMC prognoza o scădere cu 9,2% a volumului comerţului mondial cu mărfuri în 2020, urmată de o creştere cu 7,2% în 2021. Organizaţia a subliniat că aceste estimări sunt supuse unui grad ridicat de incertitudine, deoarece depind de evoluţia pandemiei şi de răspunsurile guvernelor la această criză.

OMC a menţionat că scăderea proiectată pentru anul 2020 este mai puţin severă decât cea de 12,9% prevăzută în scenariile din aprilie anul trecut. Noua previziune s-a bazat pe evoluţiile din iunie şi iulie, care au generat optimism privind creşterea globală a comerţului în 2020.

În schimb, prognoza pentru anul 2021 este mai pesimistă decât estimarea anterioară de creştere cu 21,3%, astfel că evoluţia din domeniu va fi mult sub tendinţa sa pre-pandemică.

• WEF: Priorităţi pentru comerţul global, în 2021

Formul Economic Mondial (WEF) consideră că Organizaţia Mondială a Comerţului se va confrunta cu 12 provocări majore anul acesta, care ar trebui măcar abordate, întrucât sunt dificil de rezolvat. Conform WEF, acestea sunt:

✓ Facilitarea comerţului, în baza acordului OMC în vigoare

Un impuls global angajat în facilitarea comerţului, bazat pe acordul OMC în vigoare din 2017, ar genera o creştere economică mai mare decât eliminarea tuturor tarifelor vamale din lume. Abordarea Brexit a arătat cât de dificile şi importante sunt înţelegerea şi funcţionarea corectă a documentelor şi sistemelor comerciale, lucru care este valabil şi la nivel mondial.

✓ Finalizarea negocierilor OMC privind comerţul electronic

Comerţul electronic a fost o modalitate salvatoare pe timpul pandemiei, dar trebuie găsită o modalitate care să ofere acces la comerţ mai multor persoane, iar acestea să îşi partajeze cu încredere datele şi să se conecteze la sistemele de plăţi electronice peste graniţe. Negocierile OMC privind comerţul electronic ar trebui finalizate, în timp ce există mai multe opţiuni avansate în Acordul de parteneriat pentru economia digitală, care să ajute consumatorii şi antreprenorii în devenire să "navigheze" digital.

✓ Consolidarea lanţului de aprovizionare

Temerile legate de lipsa alimentelor şi a consumabilelor medicale au cuprins societăţile lumii în 2020. Au fost impuse restricţii la export, fiind susţinută producţia locală. Dar, în loc să se îndrepte către protecţionism, statele ar trebui să consolideze lanţul de aprovizionare prin diversificarea ofertei, print-o transparenţă îmbunătăţită privind producţia şi stocurile de bunuri critice. Noul TradeTech poate ajuta la gestionarea vizibilităţii şi a riscului lanţului de aprovizionare.

✓ Prudenţă în continuarea acordării subvenţiilor guvernamentale

Un răspuns util la criza economică declanşată de pandemie a fost implicarea guvernelor în economiile naţionale, prin subvenţii, achiziţii publice şi alte mijloace, dar dacă acestea sunt menţinute prea mult timp, unele dintre ele ar putea avea efecte transfrontaliere nocive şi ar putea întârzia redresarea. A venit timpul pentru o discuţie globală despre cele mai bune practici pentru politici industriale şi recuperare durabilă. Stoparea subvenţiilor dăunătoare pentru pescuit ar fi o modalitate de a începe acest proces, conform WEF.

✓ Actualizarea normelor fiscale internaţionale

Peste 130 de ţări au lucrat la actualizarea normelor fiscale internaţionale, care pot contribui la reducerea evaziunii, la creşterea încrederii în sistemele fiscale şi la eliminarea litigiilor în materie. O atenţie deosebită a fost acordată impozitelor corporative şi digitale, dar există, de asemenea, loc pentru actualizări ale sistemelor TVA sau taxelor pe vânzări, precum şi în ceea ce priveşte impozitele pe averi.

✓ Consolidarea politicilor de concurenţă

Prin consolidarea coordonării politicilor de concurenţă şi a celor mai bune practici la scară internaţională, riscurile comportamentelor exploatatoare sau de excludere ar fi reduse, în timp ce inovaţia ar putea înflori.

✓ Reguli echitabile şi transparente pentru călătoriile post-pandemice

Depăşirea limitelor tradiţionale ale politicii comerciale şi abordarea necesităţii unor reguli echitabile şi transparente pentru călătoriile post-pandemice, un program de viză electronică şi drepturi de călătorie ar conferi comerţului o faţă umană. Astfel ar fi sprijinte şi turismul şi alte servicii care care au fost lovite de pandemie în 2020.

✓ Facilitarea investiţiilor

Investiţiile străine globale scad de un deceniu, dar acestea sunt esenţiale pentru dezvoltare. Negocierile OMC de facilitare a investiţiilor OMC ar putea - precum în cazul facilitării comerţului - să elimine barierele care împiedică investiţiile, în special ale firmelor mai mici.

✓ Utilizarea materialelor reciclabile

Reutilizarea, repararea, refolosirea şi reciclarea pot reduce risipa şi utilizarea resurselor. Numai 8,6% din producţia actuală foloseşte materiale reciclabile şi puţine lanţuri de aprovizionare inversă sunt capabile să funcţioneze transfrontalier. Forumul mondial pentru economia circulară din septembrie va fi o şansă care să ajute strategiile responsabile de producţie circulară să funcţioneze la nivel internaţional, pentru materiale plastice, electronice etc.

✓ Acces la inovaţie

Pregătirea pentru viitoarele provocări din sănătate va necesita discuţii solide, la nivel global, pe marginea asigurării accesului la inovaţie, respectiv susţinerea acesteia, probabil printr-un mix de răspunsuri politice.

✓ Instrumentele comerciale, aliniate la schimbările climatice

Ţările ar trebui să-şi alinieze instrumentele comerciale la schimbările climatice, conform Acordului de la Paris. Spre exemplu, tarifele vamale pentru produsele utile combaterii emisiilor ar putea fi reduse, iar comerţul cu servicii ecologice ar putea fi realizat mai uşor.

✓ Dezvoltarea OMC

Este timpul modificărilor în cadrul instituţiei OMC. Menţinerea viabilă a OMC pentru deliberare şi mediere la nivel global va ajuta la limitarea tensiunilor inevitabile ce apar în sectorul comercial. OMC are loc să se dezvolte, dincolo de rolul său actual, ca hub şi casă de compensare pentru cele mai bune practici, schimb de informaţii şi tranzacţii regionale.