STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII "Gurile" Dunării aşteaptă 9 miliarde de euro

• Principalele provocări: menţinerea interesului statelor participante şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene

Avem proiecte de infrastructură şi de mediu în valoare de aproximativ nouă miliarde euro care aşteaptă finanţare prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, dar realizarea lor depinde de menţinerea interesului ţărilor riverane faţă de acest proiect şi de îmbunătăţirea procesului de absorbţie a fondurilor europene.

Aceasta este principala concluzie a summit-ului Dunării, organizat, ieri, la Bucureşti, la care au participat înalţi oficiali ai Comisiei Europene, precum şi şefi de guverne ai ţărilor riverane.

Oficialii şi-au reafirmat angajamentul politic faţă de acest proiect politic ambiţios, preşedintele Comisiei Europene, Jose Durao Barroso, subliind că pentru statele riverane "oportunităţile care s-au deschis sunt imense", în condiţiile în care UE va aloca 95 de miliarde de euro pentru zona danubiană.

• Borbely: "Noi avem proiecte de 9 miliarde de euro"

"Noi avem proiecte de aproape nouă miliarde de euro propuse pe Bazinul Dunării, pe Bazinul Tisei, dar şi pe infrastructură şi pe mediu, dar degeaba finalizăm o Strategie a Dunării dacă nu concepem noi, statele riverane, o strategie plină de conţinut", a avertizat ministrul Laszlo Borbely.

Ministrul şi-a exprimat speranţa că strategia Dunării nu va rămâne "numai pe hârtie" şi a militat pentru realizarea de proiecte sustenabile, care vor putea să obţină finanţare euro-peană.

Potrivit lui Borbely, pentru proiectele de investiţii vor putea fi folosite, până în 2014, fondurile europene alocate pentru cooperarea transfrontalieră.

• Proiectele noastre

Printre proiectele transfrontaliere susţinute de ţara noastră în domeniul transporturilor se numără construcţia a două poduri peste Dunăre cu vecinii noştri bulgari (Bechet-Oreahovo şi Călăraşi-Silistra).

La ora actuală, deşi împărţim cu bulgarii cea mai mare parte a cursu-lui fluviului, există un singur pod care leagă malurile fluviului, cel de la Giurgiu-Ruse, construit în anii 50 şi încă unul în faza de construcţie, la Vidin-Calafat. Tot în domeniul transporturilor ar putea fi realizată o autostradă între România şi Serbia.

De asemenea, ţara noastră mai vizează construirea unui nou complex hidro-energetic pe Dunăre, precum şi alte proiecte care ar putea beneficia de finanţare prin intermediul strategiei, precum canalul navigabil Dunăre-Bucureşti, modernizarea infrastructurii portuare şi înfiinţarea unui institut internaţional pentru studierea ecosistemelor Deltei Dunării.

• Dunărea, potenţial nevalorificat

Potenţialul de transport al marelui fluviu este insuficient valorificat atât de către ţara noastră, situată la gurile Dunării, cât şi de alte state riverane.

"Navigaţia pe Dunăre reprezintă doar 10% din cea de pe Rin, deci există mult loc de folosire mai bună a acestui fluviu şi a căilor riverane integrale", a spus preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Asta în condţiile în care fluviul, cu afluenţii săi, acoperă o suprafaţă de 20% din teritoriul Europei, cu o populaţie de peste 115 milioane persoane.

Oficialul a apreciat că Strategia Dunării va duce la reducerea decalajelor regionale şi la îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri europene.