STUDIU ALLIANZ:   Creşterea accelerată a activelor continuă

Grupul Allianz a publicat cea de-a şasea ediţie a "Global Wealth Report", publicaţie ce analizează situaţia activelor şi datoriilor gospodăriilor private din peste 50 de ţări. Conform concluziilor raportului, în anul 2014 au fost depăşite pentru prima dată trei praguri în evoluţia activelor financiare: activele financiare globale nete ale gospodăriilor private au depăşit pragul de 100 trilioane de Euro, activele financiare private ale Chinei le-au depăşit pe cele ale Japoniei şi numărul celor care se încadrează în clasa de mijloc la nivel global, a ajuns la 1 miliard.

Activele financiare nete globale ale gospodăriilor private au crescut cu 7,1% în anul 2014; prin urmare, creşterea robustă la care am asistat în anii anteriori a continuat, cu toate că într-un ritm mai lent. Din ce în ce mai mult, creşterea este determinată de gospodăriile care au accelerat procesul de economisire; în Asia şi America, bursele au continuat să impulsioneze creşterea. Acest lucru a determinat activele financiare globale brute să atingă un nou nivel record de 136 trilioane de Euro- mai mare decât valoarea tuturor companiilor listate la bursă în întreaga lume şi a tuturor datoriilor suverane. "Numeroşi observatori vor interpreta aceste cifre drept o evidenţă privind saturarea economiilor" explică Michael Heise, Economist Şef în cadrul Allianz. "Însă aceasta este o perspectivă eronată. Pe fondul ratelor scăzute ale dobânzilor, prea multe gospodării încă nu economisesc suficient pentru vârsta pensionării. Factorii de decizie nu ar trebui să încerce să restricţioneze economisirea şi mai degrabă să găsească noi căi şi elemente de motivare pentru a promova cererea de capital. Nu există nicio lipsă de oportunităţi de investiţii, deoarece provocările pe care le avem de înfruntat sunt imense: schimbarea climatică, sărăcia şi migraţia, revoluţia digitală, infrastructura depăşită- ca să ne referim doar la câteva".

Mai lent decât activele financiare, datoriile globale ale gospodăriilor private au crescut cu 4,3 procente, până la un total de 35 trilioane de Euro anul trecut, conducând la o creştere a datoriei globale până la cel mai înalt nivel atins de la izbucnirea crizei financiare. Dacă extragem datoria din activele financiare brute, vom obţine o nouă cifră record pentru activele financiare nete, de peste 100 trilioane la finalul anului 2014, ceea ce arată o creştere de 8,1 procente comparativ cu anul anterior.

La fel ca în anul anterior, creşterea activelor financiare la nivel de regiuni diferă foarte mult. Campionul absolut în ceea ce priveşte creşterea, rămâne Asia (ex. Japonia), unde activele financiare nete au crescut cu 18,2% în anul 2014.

"Principalul factor determinant al acestei evoluţii crescătoare a fost creşterea accentuată (şi câteodată nesustenabilă) a titlurilor de valoare, în special în China. În celelalte două regiuni în dezvoltare ale lumii, Europa de Est şi America Latină, pe de altă parte, evoluţiile au fost mult mai estompate: activele financiare au crescut cu 8,6% (Europa de Est), respectiv 4,2 procente (America Latină). Pentru Europa de Est, această evoluţie este echivalentă unei scăderi cu trei puncte procentuale comparativ cu 2013. Totuşi, ratele de creştere la nivel regional au fost departe de a fi omogene. În vreme ce unele ţări- în special Turcia- au accelerat, altele, aşa cum este cazul Rusiei, Ucraina sau România au suferit un regres major. Pentru prima dată de la criza financiară, zona euro şi-a accelerat creşterea mai mult decât America de Nord în 2014. Creşterea puternică de 6,2% (comparativ cu 5,3 procente în America de Nord) a fost datorată în mare măsură unei "discipline a datoriilor" mai stricte: în numeroase ţări europene, reducerea datoriilor private a continuat şi în anul 2014", se arată în comunicat.

În ţara noastră, activele financiare brute au crescut anul trecut cu 3,3 procente, iar activele financiare nete cu 5,1%- ambele mai lent decât media statelor membre UE din Europa de Est. După o scădere de 1,8% în anul 2013, datoriile au scăzut cu încă 1,2 procente anul trecut. Ca o consecinţă, rata datoriilor (datorii ca procent din PIB) a scăzut cu 1,4 puncte procentuale, până la 23,8 procente. Atât îndatorarea relativă, cât şi cea absolută în România se situează mult sub media regională; în statele membre UE, rata datoriilor a ajuns în medie la 32,9%, în vreme ce rata datoriilor per capita totalizează 3.370 Euro, media din România fiind de aproximativ 1.640 Euro.

Conform sursei citate, ponderea relativ mică a regiunii în clasa de mijloc la nivel global este de altfel reflectată şi de topul celor mai bogate 20 de ţări (active financiare nete per capita- a se vedea tabelul): nicio ţară din Europa de Est nu se află încă în acest top 20. Mai mult, dincolo de top 20, vorbim de o imagine mixtă a Europei de Est. Dacă unele ţări au urcat în top faţă de anul 2000- ţările baltice de exemplu-, altele au coborât cu cinci sau chiar mai multe locuri, aşa cum este cazul Croaţiei, Poloniei şi Slovaciei. Cu active financiare nete per capita în medie de 4.230 Euro, România s-a situat pe locul 41 în topul internaţional, urcând 4 locuri. "Astfel de topuri nu trebuie luate drept adevăr absolut" explică Heise. "Cu toate acestea, evoluţiile pe termen lung sunt semnificative, iar mesajul este clar. Evoluţia regională a activelor financiare este departe de a fi omogenă. Există diferenţe uriaşe între ţări, multe dintre ele mai au mult de recuperat".

Mai mult, distribuţia bogăţiei diferă mult nu doar între ţări, dar şi în interiorul ţărilor. Pentru a arăta modul în care este distribuit la nivel naţional, am calculat pentru prima dată în acest raport coeficientul Gini pentru fiecare ţară, bazat pe media activelor nete financiare per decilă din populaţie, pentru a arăta modul în care bogăţia este distribuită la nivel naţional (pentru perioada din jurul anului 2000 şi pentru prezent). Dacă ne uităm la toate ţările încluse în analiză, numărul celor pentru care coeficientul Gini al distribuţiei bogăţiei "s-a îmbunătăţit" de-a lungul timpului (arătând o distribuţie mai egală), este la aproape la paritate cu numărul de ţări în care acesta s-a deteriorat. Acest lucru este valabil şi pentru Europa de Est, cu toate că evoluţiile în ambele direcţii nu au fost foarte puternice, acestea au fost mai mult sau mai puţin stabile. În general, structurile de distribuţie în Europa de Est sunt într-o oarecare măsură mai egalitariste decât în orice altă parte, media regională (simplă) a coeficientului Gini este de 60,7, faţă de media globală de 63,8. Valoarea pentru România este de 62,0- puţin mai mare faţă de media Europei de Est.