Condamnarea în instanţă este factorul principal care ar putea împiedica frauda şi corupţia, sunt de părere 82% dintre reprezentanţii companiilor româneşti sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupţie din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (zona EMEIA).
Studiul arată că puţini angajaţi români ar recurge la o raportare falsă a performanţelor lor: doar 3% dintre respondenţii români spun că ar transmite informaţii false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajaţii intervievaţi spun că ar fi dispuşi să dea mită într-o situaţie de care depinde supravieţuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din pieţele dezvoltate (11%).
Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune:
"Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanţă ale acestora rămân ambiţioase şi sunt nevoite să se reinventeze constant.
În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda."
Românii nu sunt foarte optimişti în privinţa îmbunătăţirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenţi cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.
Deşi 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local (un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%), doar 15% spun că ar acţiona imoral (să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor şi colaboratorilor, să furnizeze informaţii false echipei de management şi/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare şi control) ca să avanseze în carieră sau ca să obţină un salariu mai mare.
În ceea ce priveşte depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajaţii români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieţii private, la fel şi monitorizarea telefoanelor (63%), a conversaţiilor pe instant messenger (61%) şi a conturilor de social media (59%).
Nu puţini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puşi în faţa unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opţiunea şi chiar au demisionat (faţă de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeaşi companie.
Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Asia), în ceea ce priveşte decizia de a demisiona - ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.
În ceea ce priveşte raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menţine tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Turcia). Grija pentru siguranţa personală este factorul principal care îi determină pe angajaţii români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupţie la serviciu. În jur de 30% dintre ei menţionează şi grija legată de avansarea în carieră sau de oportunităţile oferite de alte companii.