Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 milarde de lei în 2015, potrivit unui studiu KeysFin. în În prezent, în agricultura românească, peste 7000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează pe segmentul cultivării cerealelor, arată datele KeysFin. Pe fondul investiţiilor în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.
Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). Interesant este faptul că în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii.
Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanţelor, Agro-Chirnogi SA din Călăraşi, a fost principalul jucător în piaţa producătorilor de cereale în 2016. Compania, cu 623 angajaţi, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul precedent şi un profit net a fost de 12 milioane de lei. Pe locul 2 în piaţa producătorilor de cereale, s-a clasat Agricost SA, din Brăila. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat afaceri de 387,2 milioane lei în 2016, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de 2015 şi un profit net de 71 milioane de lei.
Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, din Vaslui, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma de 140 de angajaţi, a reuşit să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA, din Bihor. Firma de 127 de angajaţi, a raportat în 2016 un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din 2015 şi un profit net de 7,3 milioane de lei. Studiul marchează şi evoluţia Interagro SRL, din Teleorman. În 2015, a raportat afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar business-ul a coborât până la 21,5 milioane lei.
Performanţele companiilor aflate în top 3 ies în evidenţă . Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de 2016. Agricost SA are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în 2016.
Datele statistice arată că, agricultura românească se confruntă cu destule provocări, dincolo de evoluţia generală pozitivă. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile. Analiştii de la KeysFin explică: "Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei".
În 2015, 1854 de firme raportau capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins nivelul de 1,92 miliarde de lei în 2015. În 2009, valoarea era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care evalueză capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt) a crescut în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.
Analiştii de la KeysFin adaugă: "În general, o lichiditate curentă mai mică de 0.8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos".
Analiştii de la KeysFin afirmă: "Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri". Aceştia precizează: "În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.".
România a devenit principalul exportator de cereale din UE, potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, din mai 2017. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Exporturile de grâu au reprezentat peste 5 milioane de tone (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015). Din privinţa producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la circa 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania. KeysFin oferă servicii de business information şi credit management pentru mediul de afaceri, furnizând rapoarte de credit, analiza competiţiei, analize de sector.