STUDIU: Peste 40% dintre cetăţeni cred că guvernul are capacitatea să combată schimbările climatice

Cetăţeni din toată lumea sunt de părere că guvernele din ţările lor sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice (54%), urmate de ONU (40%), potrivit unui nou studiu al Vodafone Institute şi realizat de Kantar, care a cuprins 17.000 de oameni din 17 ţări, printre care şi ţara noastră. Iar digitalizarea este considerată de cei mai mulţi o soluţie pentru atingerea obiectivelor climatice, aşa cum au menţionat aproape 65% dintre cei intervievaţi, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, companiile şi persoanele fizice sunt considerate la fel de responsabile, alături de guverne, în proporţie de 39%, pentru combaterea schimbărilor climatice, urmate de organisme supranaţionale precum Uniunea Europeană sau cea Africană (33%) şi ONG-urile (30%) (întrebare cu alegere multiplă).

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi sunt de acord că guvernul lor are voinţa (58%), abilităţile (58%) şi capacitatea (59%) de a aborda schimbările climatice. În majoritatea ţărilor, procentele pentru cele trei categorii sunt aliniate, similar şi în România, unde peste 40% sunt de acord cu asta. O discrepanţă între voinţa şi capacitatea de a aborda schimbările climatice poate fi observată în Brazilia şi SUA: cetăţenii brazilieni spun că guvernul lor are mai multă capacitate (60%), dar mai puţină voinţă (45%), la fel şi SUA, cu 65% capacitate şi doar 54% voinţă. Există o divizare între ţările europene: de exemplu, doar 49% dintre francezi spun că guvernul lor are voinţă, deşi mai mulţi cred în capacitatea lui (59%), în timp ce suedezii văd o voinţă mai mare (61%), dar o capacitate mai mică (50%) a guvernului lor.

În medie, 80% cred că reglementările şi măsurile guvernamentale stricte sunt inevitabile pentru atenuarea schimbărilor climatice, procent similar şi în rândul românilor. Rate ridicate de aprobare pot fi găsite şi în China (93%), India (93%) şi Kenya (91%). În schimb, în SUA, doar 62% cred în astfel de reglementări, iar cea mai scăzută rată europeană o găsim în Slovenia (70%), urmată de Germania şi Spania (ambele 71%). În toate ţările chestionate, primele trei domenii care trebuie să fie o prioritare pentru guvern atunci când dezvoltă astfel de reglementări stricte sunt industria (34%), agricultura verde (32%) şi protejarea biodiversităţii (32%).

Aproape 85% dintre toţi participanţii la studiu spun că guvernul ar trebui să investească mai mult în combaterea schimbărilor climatice, Kenya (96%) şi Brazilia (94%) sunt în fruntea listei, iar SUA (67%) şi Suedia (61%) se poziţionează în partea de jos. În general, toate ţările consideră că există o responsabilitate comună în privinţa costurilor, împărţită între stat, economie şi cetăţeni, idee susţinută de 45% dintre participanţi. În România, 38% dintre cetăţeni cred că aceste costuri trebuie împărţite între cele trei entităţi, pe când un procent similar, de 34%, sunt de părere că trebuie să fie în responsabilitatea statului.

Întrebaţi despre voinţa individuală de a plăti mai mult pentru alternative durabile, 86% dintre kenyeni şi 88% dintre locuitorii din India sunt de acord, în timp ce doar 61% dintre germani şi 57% dintre americanii americani cred în această măsură. În România, procentul este la mijloc, cu peste 75% dintre români care ar fi de acord să plătească pentru alternative durabile.

În ceea ce priveşte rolul digitalizării, 64% sunt încrezători că aceasta este o pârghie cheie în atenuarea schimbărilor climatice. În India, fiecare al treilea participant la studiu, iar în Egipt şi Kenya, fiecare al patrulea, susţine chiar că digitalizarea este cea mai importantă soluţie. În ţările europene, există o mare încredere din partea majorităţii ţărilor că digitalizarea este esenţială în combaterea schimbărilor climatice. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Italia (70%), România (64%) şi Spania (62%), se arată în comunicat.