Ţările asiatice au devenit lider global în privinţa cheltuielilor companiilor pentru activităţi de cercetare-dezvoltare-inovaţie (CDI) în anul 2015, reprezentând 35% din totalul activităţilor de CDI întreprinse în această regiune, fie ele programe autohtone sau importate, arată un comunicat remis redacţiei de PwC.
"Drept urmare, companiile asiatice s-au situat înaintea celor din America de Nord şi Europa, aceasta din urmă căzând pe locul al treilea în topul cheltuielilor private în CDI, o răsturnare de situaţie faţă de topul din 2007 în care Europa era lider", conform sursei.
Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu Global Innovation 1000, realizat de Strategy&, divizia de Consultanţă Strategică a PwC, ce oferă o analiză a prezenţei globale a programelor de cercetare-dezvoltare-inovaţie derulate de cei mai mari 207 investitori privaţi din lume în activităţi de CDI.
Creşterea puternică din China şi India a condus la avansul Asiei per total, acestea înregistrând majorări cu 79% şi respectiv cu 116% faţă de 2007 în cheltuielile de CDI , pe măsură ce tot mai multe activităţi de CDI sunt mutate în această regiune în special din Statele Unite. Rezultatele acestui studiu arată că cea mai populară destinaţie pentru relocarea de programe de CDI a devenit China, 71% dintre respondenţii unui sondaj în rândul angajaţilor şi furnizorilor de servicii CDI declarând că cel mai important motiv pentru migrarea activităţilor de CDI în China este proximitatea faţă de pieţe cu creştere rapidă. Printre avantajele mutării activităţilor de CDI în China, respondenţii includ şi "proximitatea faţă de fabrici şi spaţii de producţie cheie", "proximitatea faţă de furnizori cheie" şi "costuri mai scăzute de dezvoltare".
Barry Jaruzelski, director regional al Strategy& pentru Statele Unite şi principalul autor al studiului: "Faptul că Asia preia conducerea în clasament devenind destinaţia de top pentru activităţile private de CDI nu este surprinzător, dacă ne uităm la zonele în care companiile îşi direcţionează banii pentru CDI pentru a-şi atinge obiectivele de creştere a veniturilor - un prim indicator al modului de evoluţie globală a activităţilor de CDI - şi la procentul activităţilor de CDI îndreptate înspre regiunea asiatică".
Motivul căderii Europei pe locul al treilea în privinţa cheltuielilor companiilor private în CDI este, conform studiului, dezvoltarea prea lentă a activităţilor domestice şi importurilor de CDI, corelat în acelaşi timp cu o creştere semnificativă a exportului de CDI - în special din Franţa şi Germania. Spre deosebire de creşterile de 40% ale Americii de Nord şi de 60% ale Asiei, cele din activităţile domestice de CDI în Europa a fost de numai 2% între 2007 şi 2015. Totodată, ţările europene şi-au sporit exporturile de activităţi de CDI către alte zone cu costuri ridicate din ţări din America de Nord şi Asia, dar nu şi în state mai apropiate din Europa de Vest. În Franţa au scăzut activităţile domestice în cercetare-dezvoltare cu 20%, a scăzut şi importul de CDI cu 21%, şi, totodată, a crescut exportul de CDI cu 46% între anii 2007 şi 2015. În mod similar, deşi activitatea domestică în CDI a Germaniei a crescut cu 48%, importul de CDI a scăzut cu 7%, iar exportul de CDI a crescut cu 76% între 2007 şi 2015.
Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România: "Europa şi-a fixat obiective îndrăzneţe în privinţa inovaţiei prin Agenda 2020, care presupunea creşterea cheltuielilor pentru sectorul de CDI, dar şi investiţii mai mari în educaţie. Din păcate, în ultimii 5-6 ani, sub impactul crizei, sectorul de cercetare-dezvoltare a fost neglijat. În prezent, doar statele nordice şi-au menţinut cheltuielile suplimentare pentru activităţile de CDI, în vreme ce în ţări precum România, acestea au scăzut substanţial ca procent din PIB faţă de perioada anterioară crizei. Este momentul ca România, dar şi Europa întreagă, să repună inovaţia şi educaţia printre priorităţi, având ca punct de plecare Planul Juncker de investiţii la nivel european care să stimuleze creşterea economică durabilă şi îmbunătăţirea competitivităţii europene".
Potrivit rezultatelor ediţiei de anul acesta a raportului, Statele Unite rămâne cel mai mare investitor în activităţile companiilor private de CDI (domestice şi importate), cheltuielile pentru CDI fiind de 145 miliarde de dolari în 2015, cu 34% mai mari faţă de 2007. Cheltuielile din importul de CDI în Statele Unite în 2015, provenit în principal din Europa, sunt de 53 de miliarde de dolari, cu 23% mai mari decât în 2007. Cheltuielile provenite din exporturile de CDI în 2015 sunt de 121 de miliarde, cu 51% mai mari decât în 2007, în prezent mergând în mare parte în Asia, spre deosebire de anul 2007, când mergeau preponderent către Europa. În ciuda acestor date, avantajul Statelor Unite faţă de alte ţări se micşorează - în 2007, cheltuielile companiilor private pentru CDI din China au fost, în valori relative, de 23% din totalul celor din Statele Unite, pe când în 2015 au ajuns să reprezinte 38% din totalul cheltuielilor din Statele Unite.
"Cu toate că avansul Statelor Unite în domeniul CDI se micşorează, ţara rămâne, totuşi, cea mai mare piaţă globală şi oferă o forţă de muncă mai agilă şi sofisticată, în ciuda unor costuri de muncă mai mari. Drept urmare, companiile consideră atractivă piaţa americană, având forţă de muncă specializată, o cultură a inovaţiei şi un mediu de afaceri mai flexibil ce valorifică cei mai talentaţi oameni, toate acestea fiind factori esenţiali pentru activităţile specifice domeniului de cercetare-dezvoltare-inovare. De asemenea, Statele Unite au acces la pieţe strategice, un avantaj pentru companiile străine care îşi exportă activităţile de CDI, una dintre zonele cele mai atractive fiind Silicon Valley", a explicat Barry Jaruzelski.
Pe măsură ce globalizarea devine o normă (94% dintre firme întreprind CDI şi în afara ţării lor de origine), companiile culeg beneficiile mutării activităţilor CDI în afara ţării. Conform studiului, companiile ce-şi extind activităţile CDI la nivel global au indici de performanţă similari sau chiar mai buni decât companiile cu un activităţi mai restrânse geografic, însemnând că există avantaje materiale în exportul de CDI şi că multinaţionalele se pot coordona de-a lungul mai multor ţări în mod eficient.
În plus, companiile par să beneficieze de pe urma unei prezenţe globale, respondenţii menţionând că accesul la expertiza tehnică (71%), apropierea de clienţi (68%) şi obţinerea de informaţii despre nevoile pieţei locale (64%) sunt atribute importante ce sunt evaluate atunci când o companie alege locul în care să-şi desfăşoare activităţile de CDI.
După modelul aplicat în fiecare dintre cele zece ediţii ale Global Innovation 1.000, Strategy&, divizia de consultanţă strategică a PwC, a identificat primele 1.000 de companii publice din lume care au cheltuit cel mai mult pentru activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în cursul anului trecut fiscal, până la 30 iunie 2015. Pentru a fi incluse în studiu, companiile trebuiau să-şi facă publice datele privind cheltuielile de CDI. Subsidiarele care sunt deţinute de o singură companie-mamă în proporţie de mai mult de 50% pe perioada de analiză au fost excluse dacă rezultatele lor financiare fuseseră incluse în bugetele companiei-mamă. Companiile Global Innovation 1.000 însumează 40% din cheltuielile globale de CDI, punând la un loc sursele private cu cele guvernamentale.