SUA vor debloca un ajutor de urgenţă pentru infrastructura energetică a Ucrainei

Statele Unite ar urma să anunţe astăzi un ajutor financiar "substanţial" acordat Ucrainei pentru a o sprijini să facă faţă daunelor pe care Rusia le-a provocat infrastructurii sale energetice, în marja reuniunii NATO din România, au indicat ieri înalţi responsabili americani, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Acest ajutor, care va fi detaliat de secretarul de stat american Antony Blinken, sosit ieri seară la Bucureşti, "va fi substanţial şi nu s-a terminat", le-a spus jurnaliştilor unul dintre responsabili, sub acoperirea anonimatului, refuzând să ofere detalii suplimentare sau suma exactă. Totuşi, el a amintit că administraţia Biden a bugetat 1,1 miliarde de dolari pentru energie în Ucraina şi Republica Moldova.

Acesta se înscrie în perspectiva unei conferinţe internaţionale a donatorilor în "sprijinirea rezistenţei civile ucrainene", care va avea loc pe 13 decembrie în Franţa, a subliniat el.

Rusia s-a angajat de la începutul lui octombrie într-o campanie de lovituri masive cu rachete care vizează infrastructura energetică din Ucraina. Potrivit datelor prezentate de guvernul ucrainean, între 25-30% din această infrastructură a fost avariată.

"Ceea ce fac ruşii este să vizeze în mod special staţiile de transformare de înaltă tensiune", şi nu doar centralele electrice în sine, pentru a perturba întregul lanţ de la producţie la distribuţie, a explicat responsabilul american.

Miniştrii de externe ai NATO se întâlnesc marţi şi miercuri în capitala României, unde vor vorbi pe larg despre sprijinul Alianţei Nord-Atlantice pentru Ucraina de la invazia rusă din 24 februarie.

Germania, care prezidează G7, a convocat, la rândul său, marţi după-amiază, o întâlnire în marja NATO cu privire la criza energetică cauzată de războiul din Ucraina, în cursul căreia Statele Unite vor face apel la celelalte ţări să îşi întărească ajutorul în acest domeniu, potrivit diplomatului american.

Va fi, de asemenea, ocazia de a sublinia "coeziunea şi unitatea remarcabile" ale Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina, le-a declarat ieri jurnaliştilor Karen Donfried, subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.

România, precum şi Republica Moldova vecină, au fost puternic lovite de război şi aproximativ 2 milioane de persoane au tranzitat pe acolo, fugind din Ucraina. Bucureştiul găzduieşte în prezent aproape 80.000 de refugiaţi, potrivit cifrelor citate de Washington.

Pe lângă războiul din Ucraina, miniştrii NATO vor analiza stadiul aderării Finlandei şi Suediei, deja ratificată de 28 din cele 30 de ţări membre, dar care rămâne suspendată undei verzi din partea Turciei şi Ungariei, şi vor discuta despre ameninţarea crescândă reprezentată de China.

Această discuţie, iniţiată la summitul NATO din iunie de la Madrid, în jurul gigantului asiatic "nu înseamnă că NATO urmăreşte să se extindă în China, ci reflectă provocarea pe care o reprezintă China pentru Europa", a spus Karen Donfried, citând în special provocarea tehnologică.