SUPLIMENT IC&T "Reţelele 5G vor juca un rol imens în modelarea viitorului societăţii noastre"

Reporter: Cum arată piaţa de IT&C după tulburările de tot felul din ultimii ani?

Corneliu Asiraf Pandele: În ultimii doi ani, piaţa de IT&C a fost nevoită să se adapteze la o multitudine de schimbări generate de pandemia de coronavirus, războiul ruso-ucrainean, inflaţia accelerată şi recesiunea economică. Piaţa IT&C din România a crescut accelerat în perioada pandemiei, dar comparativ cu alte segmente ale industriei, şi-a menţinut un ritm de creştere de 15%-17% şi după 2020. Conflictul de la graniţa României a generat o undă de şoc în economia globală şi a testat atât rezilienţă economiilor cât şi a domeniului IT&C. Astfel, după o perioadă de blocaj, în primele luni după începerea conflictului din Ucraina, cererea pentru soluţii şi infrastructura IT&C a început să crească, pe fondul investiţiilor în rezilienţă, a nevoii acute de forţă de muncă, dar şi a proceselor de transformare digitală, începute în perioada pandemiei.

Având aceste provocări, piaţa de IT&C a reuşit să devină un pilon important al economiei, având o creştere de trei ori mai rapidă decât media naţională, impactul sectorului IT&C în produsul intern brut naţional ajungând la 7%.

Când există restricţii, activităţile economice şi sociale necesită să devină mai digitalizate, cetăţenii şi companiile se bazează pe acest lucru şi pe conectivitate. Inteligenţa artificială (IA), cu puterea sa de analiză şi calculul de înaltă performanţă joacă un rol major în ceea ce priveşte procesul de digitalizare.

Reporter: Care a fost evolutia sectorului după ce evenimentele au revenit în offline şi mulţi angajaţi s-au întors la birou?

Corneliu Asiraf Pandele: Relaţia angajat-angajator, redesenată pe parcursul ultimilor doi ani în logica muncii hibride pentru o gamă suficient de extinsă de posturi, a funcţionat în mod covârşitor bine.

Atât din perspectiva eficienţei angajaţilor, cât şi a oportunităţii de reducere a costurilor de către companii. Pandemia a dus la tehnologizare accelerată şi la redefinirea ideii de mobilitate. Celor două li s-a suprapus, la nivel individual de data aceasta, un nou nivel de flexibilitate, de adaptare şi de rezilienţă. Toate aceste ingrediente au construit o nouă cultură organizaţională, orientată către viitor şi inovaţie. Aceste schimbări s-au transformat, până la urmă, din excepţii, în norme de lucru, în ultimii doi ani. Acum, războiul din Ucraina forţează din nou mobilitatea, cel puţin în regiune.

În sectorul IT&C impactul pandemiei a fost minim şi cel mai probabil, după perioda de adapatare la modul de lucru offline, activităţile de producţie s-au desfăşurat la acelaşi nivel ca cel din perioada pre-pandemică. Sunt companii din sectorul IT&C care au raportat o creştere a indicatorilor financiari şi operaţionali în perioada pandemiei, şi acesta este şi motivul pentru care o mare parte din angajaţii din sector au rămas în modul de lucru remote.

Reporter: În ce mod au fost afectate proiectele dumneavoastră de factorii din exterior?

Corneliu Asiraf Pandele: Există o evoluţie pozitivă majoră în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor de AI şi Analiză Avansată de Date şi acest lucru ne-a permis să avem o continuă creştere fără un impact major în derularea proiectelor. Observăm din partea clienţilor deschiderea către adopţia tehnologiilor viitorului validate de analişti de piaţă.

SAS este lider de piaţă în producerea de software şi livrarea serviciilor inovatoare de analiză, inteligenţă artificială şi management al datelor. Soluţiile noastre ajută clienţii să transforme datele în decizii mai bune. Ultimele evenimentele globale şi evoluţia acestora ne poziţionează într-un context mai mult decât favorabil, deoarece clienţii SAS au nevoie de decizii inteligente şi soluţii inovatoare pentru a se menţine rezilienţi în acest context. Proiectele şi echipa SAS din piaţă locală au crescut accelerat, începând cu anul 2020. Acest lucru se datorează echipei locale, a suportului pe care organizaţia SAS îl oferă birourilor locale , precum şi a soluţiilor inovatoare din portofoliul SAS, dedicate optimizării fluxului de business. În ultimii 3 ani SAS institute a investit peste 1 miliard de dolari în R&D, a dezvoltat soluţii noi, inovatoare şi adaptate la nevoile clienţilor.

Reporter: Ce strategie aţi abordat pentru a face faţă inflaţiei, dobânzilor crescute, dar şi diverselor crize?

Corneliu Asiraf Pandele: Întrucât o mare parte din costurile companiilor şi populaţiei sunt legate de energie, preţul petrolului, gazelor naturale şi electricităţii contează foarte mult pentru inflaţia globală: jumătate din intensificarea recentă a inflaţiei s-a datorat preţurilor mai ridicate ale produselor energetice. Strategia companiei la nivel global, ca bună practică, a fost mereu bazată pe reinvestirea unui procent semnificativ din cifra de afaceri în cercetare şi dezvoltare. Cu toate acestea ne dorim să creştem exponenţial în piaţă locală prin investiţii în centre de excelenţă împreună cu mediul academic în zona de Inteligenţă Artificială şi Analiză avansată de date. Acest demers se bazează pe ideea că mediul academic "deţine cunoaşterea despre nevoile locale de inovare şi pot mobiliza actorii economici către un scop comun."

Reporter: Care sunt oportunităţile aduse de ultimii ani pentru sectorul în care activaţi?

Corneliu Asiraf Pandele: Pandemia şi contextul geopolitic actual nu creează cele mai bune premise pentru dezvoltarea economiilor, astfel că indicatorul de încredere macroeconomică pentru România şi regiunea noastră sunt într-o continuă scădere. Componentele indicatorului sunt influenţate de anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an privind mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi a averii personale. Adăugând şi riscurile legate de indicatorii climatici şi efortul depus de state pentru trecerea la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, putem identifica foarte uşor direcţiile strategice în care atât clienţii din sectorul publc cât şi clienţii din sectorul privat îşi concentrează strategiile în următoarea perioadă. SAS oferă soluţii adaptate pentru gestiunea şi guvernanţa riscurilor, fie că vorbim de sectorul Energiei, Financiar dar şi clienţilor guvernamentali, care urmăresc optimizarea politicilor publice sau îmbunătăţirea proceselor de colectare a taxelor.

Ultimii ani au forţat companiile să-şi demonstreze rezilienţa şi să adopte rapid tehnologii şi sisteme care să le permită să fie agile, să poată face faţă oricărui risc. Am observat o intenţie sporită către digitalizare din mai multe industrii. În portofoliul nostru de clienţi, am observat o creştere a interesului pentru zona antifraudă şi soluţiile dedicate îmbunătăţirii experienţei clienţilor.

Reporter: Cum s-a modificat raportul cerere/ofertă anul acesta?

Corneliu Asiraf Pandele: SAS adresează cele mai importante probleme cu care companiile din mediul public şi privat se confruntă în acest context geopolitic şi economic, fie că vorbim de optimizarea lanţurilor de aprovizionare în retail, gestiunea riscurilor de mediu şi financiare , identificarea celor mai avansate modele de fraudă, gestiunea şi etica utilizării datelor. Constatăm o creştere a cererii din partea clienţilor şi ne aşteptam ca acest trend crescător să se menţină în contextul implementărilor procedurilor de guvernanţă a modelelor de inteligenţă artificială - una din zonele în care SAS este lider pe piaţă la nivel global în ultimii 9 ani.

Reporter: Care ar fi deciziile pe care autorităţile ar trebui să le ia de urgenţă pentru a dezvolta ţara noastră din punct de vedere digital şi pentru a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană?

Marius Nicolae: Prin prisma proiectelor şi a clienţilor SAS din sectorul public, observăm o evoluţie pozitivă a politicilor publice în domeniul transformării digitale, generată de un cadru normativ existent şi instituţional în domeniul transformării digitale, precum şi o dorinţă de a creşte interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituţiilor publice. Sunt peste 6 miliarde de euro din finanţarea Uniunii Europene dedicată special eforturilor de României de digitalizare, care trebuie să se orienteze şi către dezvoltarea abilităţilor digitale şi a formării digitale şi manageriale a angajaţilor, concomitent cu implementarea celor mai inovatoare soluţii.

Pentru a dezvolta ţara noastră din punct de vedere digital şi a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană, autorităţile trebuie să ia în considerare următoarele decizii urgente:

• Investiţii semnificative în infrastructura digitală, inclusiv în reţele de internet de mare viteză şi tehnologie 5G, pentru a asigura conectivitatea rapidă şi fiabilă în întreaga ţară.

Actualizare a curriculum-ului şcolar şi universitar pentru a se concentra pe competenţele digitale şi tehnologice, pregătind astfel tinerii pentru cerinţele economiei digitale.

• Crearea unui mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor digitale, prin oferirea de facilităţi fiscale şi suport financiar pentru startup-uri şi întreprinderi mici şi mijlocii cu profil digital.

• Asigurarea unui cadru legal şi tehnic solid pentru protejarea datelor şi garantarea securităţii cibernetice.

• Promovarea colaborării strânse între sectorul public şi cel privat pentru promovarea inovaţiei şi a investiţiilor în tehnologie şi digitalizare.

• Extinderea şi simplificarea serviciilor publice digitale, pentru a facilita relaţia cetăţeanului cu administraţia şi a reduce birocraţia.

• Acordarea unei atenţii speciale dezvoltării infrastructurii şi accesului la tehnologie în zonele rurale şi pentru grupurile marginalizate.

• Aceste măsuri vor contribui la creşterea competitivităţii şi dezvoltării durabile în era digitală, aducând ţara noastră mai aproape de nivelul altor state din Uniunea Europeană.

Reporter: Oferă România un cadru legislativ optim pentru dezvoltarea afacerilor din domeniu?

Marius Nicolae: Cadrul legislativ pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul digital în România este în continuă evoluţie, iar îmbunătăţiri suplimentare sunt necesare pentru a asigura un mediu optim de dezvoltare. Reglementările privind protecţia datelor, fiscalitatea în domeniul digital, sprijinul pentru start-up-uri şi inovaţie, securitatea cibernetică şi digitalizarea serviciilor publice sunt aspecte relevante care necesită ajustări şi simplificări pentru a stimula inovaţia, investiţiile şi creşterea afacerilor digitale în ţară.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare?

Marius Nicolae: Perioada pe care o parcurgem este marcată de evenimente care influenţează companiile şi pun o mare presiune pe management şi liderii de tehnologie pentru a menţine rezilienţa organizaţiilor în faţa avalanşei de factori disruptivi culturali, de mediu şi cei mai recenţi, generaţi de avansul şi impactul Inteligenţei Artificiale în procesele de business.

SAS este lider de piaţă la nivel global în domeniul analizei de date, ştiinţa datelor şi inteligenţa artificială, motiv pentru care promisiunea noastră pentru clienţi este de a contribui la dezvoltarea domeniului şi de a aduce cât mai multe beneficii reale pentru organizaţii:

- Analiza de date low-code/no-code care să aducă AI către oameni.

Conceptul de "analiză de date pentru toată lumea" nu mai este o tendinţă de urmărit, ci şi o modalitate curentă prin care organizaţiile se pot dezvolta utilizând Inteligenţa Artificială. Pe măsură ce organizaţiile continuă să adopte învăţarea automată, prelucrarea vizual-computerizată, analiza IoT, pentru a obţine informaţii valoroase, oamenii de toate nivelurile din organizaţie pot participa la procesul de analiză prin utilizarea soluţiilor SAS fără a avea cunoştinţe de programare.

- Analiza de date pentru iniţiativele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG).

Pe fondul turbulenţelor economice în curs, ne-am putea aştepta ca organizaţiile să retragă iniţiativele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG). Dar semnele indică faptul că majoritatea organizaţiilor menţin cursul sau dublează iniţiativele din acest domeniu, motiv pentru care SAS sporeşte investiţiile în tehnologii şi soluţii care să permită organizaţiilor, monitorizarea şi promovarea obiectivelor ESG

- Analiza de date pentru diversitate, echitate şi incluziune socială.

Cultura muncii diversificată, echitabilă şi incluzivă are un impact uriaş asupra afacerilor. Companiile se vor baza mai mult pe oamenii de HR şi pe echipele de analiză pentru a-şi înţelege datele şi analizele privind oamenii pentru a crea planuri pentru forţa de muncă. Companiile au nevoie de date pentru a înţelege ce abilităţi au, ce sunt necesare pentru a conduce iniţiativele de afaceri şi unde să-şi dezvolte abilităţile pentru a-şi informa strategiile de învăţare şi dezvoltare. Datele vor ajuta, de asemenea, să ne asigurăm că diversitatea, echitatea şi incluziunea fac parte din strategia de afaceri a unei companii, dincolo de resursele umane.

Reporter: Cum a evoluat piaţa muncii în domeniul dumneavoastră?

Corneliu Asiraf Pandele: În domeniul în care activăm, piaţa muncii a cunoscut o evoluţie semnificativă, în special odată cu consolidarea telemuncii ca o normalitate în contextul actual. Cererea pentru specialişti în domeniul datelor, cum ar fi "data scientist", "analist de date" şi "business analyst", a crescut considerabil în ultimii ani. Aceste roluri se regăsesc în clasificarea europeană a meseriilor şi reprezintă în prezent cele mai căutate poziţii în domeniul IT.

Un aspect important al acestei evoluţii a pieţei muncii în domeniul nostru este salarizarea. Salariile oferite specialiştilor în domeniul datelor sunt în medie cu 35% mai mari decât media pachetului salarial din industria IT. Aceasta reflectă importanţa şi cererea crescută pentru abilităţile şi competenţele acestor experţi într-o lume în

care datele au devenit o resursă valoroasă. La nivel global, nevoia de locuri de muncă în acest domeniu depăşeşte 11,5 milioane, numai în Europa şi Statele Unite ale Americii. În România, conform informaţiilor furnizate de principalele companii de recrutare din ţară, cererea pentru astfel de poziţii a fost estimată la 25.000 în anul 2022. Aceste cifre demonstrează oportunităţile de carieră semnificative şi perspectivele favorabile pentru cei interesaţi să se specializeze în analiza datelor şi să urmeze o carieră în domeniul digital. Dezvoltarea telemuncii şi creşterea importanţei datelor în toate sectoarele economiei au contribuit la schimbarea peisajului pieţei muncii, oferind perspective promiţătoare pentru specialiştii în domeniul datelor.

Reporter: Care este strategia organizaţiei pe care o reprezentaţi pe termen mediu şi lung?

Corneliu Asiraf Pandele: Cu ajutorul experienţei noastre extinse în transformarea digitală, SAS - lider în analytics - are capacitatea de a îndruma şi ghida eficient orice companie în exploatarea resurselor inovatoare, în creşterea profiturilor şi consolidarea dezvoltării afacerii. Succesele obţinute vorbesc de la sine, cu parteneri de încredere, organizaţii renumite la nivel local sau regional din diverse domenii economice. De asemenea, în colaborare cu clienţii din sectorul privat, public şi universitar, SAS îşi propune să creeze centre de excelenţă specializate în analiza datelor, care să accelereze adoptarea şi utilizarea tehnologiilor avansate de machine learning şi inteligenţă artificială, contribuind astfel la creşterea şi pregătirea pentru provocările viitoare. Avem în plan instruirea a aproximativ 5.000 de specialişti în data science în următorii patru ani, care vor putea fi asimilaţi de organizaţii din sectorul privat şi public. Pentru atingerea acestui obiectiv, ne bazăm pe puternicul program academic SAS din România, care va juca un rol crucial în creşterea noastră pe piaţa locală.

Reporter: Ce programe importante aţi derulat în ultimul an?

Corneliu Asiraf Pandele: În contextul economiei de piaţă actuală, am reuşit consolidarea şi extinderea echipei locale cât şi transformarea biroului local în hub regional responsabil de toate birourile din South East Europe. În egală măsură dorim să construim împreună cu mediul academic centre regionale de excelenţă. Colaborarea strânsă cu universităţile reprezintă un element important al activităţii SAS pe piaţa locală. SAS sprijină sinergia dintre mediul academic şi sectorul privat investind în iniţiativa Talent Connection, program care îşi propune să conecteze industria cu mediul academic prin dezvoltarea competenţelor specialiştilor români în domeniile analizei avansate de date şi Inteligentă Artificială.

Reporter: Am trecut de hopul 5G; ce urmează?

Marius Nicolae: De la vehiculele autonome până la abordarea crizei climatice globale, reţelele 5G vor juca un rol imens în modelarea viitorului societăţii noastre. Tehnologia 5G deţine un potenţial de transformare pentru afaceri, indivizi şi societate, cu toate acestea, realizarea cu succes a adevăratei puteri a acoperirii reţelei 5G la scară largă necesită încă o muncă extraordinară în sectorul telecomunicaţiilor.

Automatizarea, inteligenţa artificială (AI) şi învăţarea automată (ML) sunt instrumente esenţiale în dezvoltarea şi operarea infrastructurii 5G. De exemplu, pentru a ajuta la planificarea proiectelor de dezvoltare a reţelei, se folosesc modele de tip "digital twins" Acestea sunt modele virtuale care reproduc reţeaua fizică a CSP-ului. Folosind aceste modele, inginerii pot rula diverse scenarii de scalare a reţelei pentru a stabili cea mai bună modalitate de a lansa noi servicii. Pentru a oferi soluţii inovatoare IoT, AI şi ML care vor valorifica puterea tehnologiei 5G, tehnologia cloud va fi un factor esenţial. Deci, pe lângă sprijinirea CSP-urilor cu tehnologie de analiză de ultimă oră, SAS ajută şi organizaţiile să-şi consolideze capacităţile de cloud computing.

Reporter: Una dintre marile provocări ale momentului este Inteligenţa Artificială. Cum vedeţi avantajele şi dezavantajele dezvoltării acestui tip de tehnologie pentru sector, dar şi pentru economie în general?

Marius Nicolae: Prin încorporarea capabilităţilor Inteligentei Artificiale în software-ul nostru, SAS oferă clienţilor din toate industriile, soluţii mai inteligente şi automate, precum învăţarea automată, prelucrarea imaginilor computerizată, procesarea limbajului natural, prognoză şi optimizare pentru scalarea şi realizarea nevoilor de afaceri în continuă schimbare.

În calitate de lider de piaţă cu cele mai bune platforme de guvernanţă IA şi de analiză de date, SAS s-a angajat să colaboreze cu clienţii, partenerii şi mediul academic pentru a creşte gradul de conştientizare şi nevoia de IA care trebuie să fie etică, echitabilă şi durabilă.

În sensul celor menţionate anterior, utilizarea IA poate genera doar beneficii, prin îmbunătăţirea proceselor creative, identificarea unor noi posibilităţi în procesele de afaceri, creşterea productivităţii sau prin amplificarea impactului în afaceri. Toate aceste inovaţii trebuie să respecte câteva principii de etică, precum:

- Centrismul uman - Promovarea bunăstării umane şi echitatea.

- Inclusivitate - Asigurarea accesibilităţii şi includerea diverselor perspective şi experienţe.

- Responsabilitate - Identificarea şi atenuarea în mod pro-activ, a efectelor negative.

- Transparenţă - Comunicarea deschisă a riscurilor şi a modului în care sunt luate deciziile.

- Robusteţe- Operarea în mod fiabil şi sigur, gestionând în acelaşi timp riscurile potenţiale de-a lungul ciclului de viaţă.

- Confidenţialitate şi securitate - Protejarea şi utilizarea datelor personale.

Reporter: Unde se află România pe harta europeană a digitalizării şi a tehnologiei?

Marius Nicolae: România are o poziţie strategică pe harta europeană a digitalizării şi tehnologiei, însă există încă oportunităţi de îmbunătăţire şi creştere. În ultimii ani, am făcut progrese semnificative în adoptarea tehnologiei şi în dezvoltarea sectorului digital. România se bucură de o infrastructură IT bine dezvoltată şi de un sector al tehnologiei informaţiei în plină expansiune. A fost înfiinţat un număr semnificativ de centre de inovare şi incubatoare de start-up-uri, care contribuie la creşterea ecosistemului digital. România are potenţialul de a deveni un jucător important în domeniul digital şi tehnologic, iar prin concentrarea eforturilor în aceste direcţii şi prin colaborare între mediul academic, sectorul privat şi guvern, putem continua să evoluăm şi să creştem în acest domeniu vital pentru viitorul nostru.

Reporter: Vă mulţumim!