SUPLIMENT GAMBLING "Cazinoul din Constanţa va redeveni cel mai important centru cultural şi de divertisment din Dobrogea"

Reporter: Ce v-a determinat să derulaţi lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanţa, după atâţia ani în care nu s-a făcut nimic în acest sens?

Vergil Chiţac: A existat o epopee întreagă a reabilitării Cazinoului, o adevărată saga, cu ping-pong-uri între administraţia centrală şi locală, cu tergiversări şi ezitări, cu iniţiative ratate şi lupte de orgolii. În cele din urmă, s-a decis varianta inspirată a reabilitării acestuia prin intermediul şi cu finanţarea prioritară a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei), prin Compania Naţională de Investiţii/CNI, variantă care produce rezultate spectaculoase.

La preluarea managementului administraţiei locale de către subsemnatul, la finele anului 2020, soluţia de reabilitare a Cazinoului era deja implementată, personal nu am avut un rol în luarea deciziei. Comunitatea locală a fost implicată activ în procesele de consultare şi de pregătire a deciziei, iar buna credinţă a comunităţii şi inspiraţia unora dintre decidenţi au creat culoar favorabil pentru decizia de asumare a lucrărilor de reabilitare de către administraţia centrală, prin intermediul Ministerului de profil şi al Companiei Naţionale de Investiţii. Multe dintre soluţiile alternative, vehiculate atunci, erau căi sigure către dezastru.

Reporter: Când au început lucrările şi care este data preconizată pentru finalizarea acestora?

Vergil Chiţac: Începerea lucrărilor în cadrul proiectului de consolidare şi restaurare Cazino Constanţa, proiect al cărei beneficiar este UAT Constanţa, a fost anunţată la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi la Primăria Municipiului Constanţa la 13 aprilie 2020. Proiectul reabilitării a intrat în fază decisivă la 23 mai 2019, când Compania Naţională de Investiţii a demarat licitaţia pentru consolidarea şi restaurarea Cazinoului Constanţa, după aprobarea, prin hotărâre de guvern, a indicatorilor tehnico-economici.

Finalizarea lucrărilor este planificată a se realiza, conform graficului actual de lucrări, în primăvara anului 2024. În momentul de faţă, stadiul lucrărilor de execuţie este de peste 58%.

Trebuie menţionat că termenul iniţial de execuţie, de 30 de luni, nu poate fi onorat din multiple motive. În cadrul lucrărilor de intervenţie au fost constatate numeroase probleme tehnice suplimentare, care nu au putut fi prevăzute iniţial (cu titlu de exemplu, gradul ridicat de degradare a structurii de rezistenţă); rezolvarea acestora generează în mod obiectiv prelungirea termenului estimat iniţial de finalizare a lucrărilor.

Monitorizăm îndeaproape stadiul lucrărilor, împreună cu partenerii şi avem toate motivele pentru a fi mulţumiţi de nivelul calităţii intervenţiei. Lucrările efectuate până în prezent anticipează un Cazino spectaculos, majestuos, stilizat cu migală şi grijă, o bijuterie arhitecturală în adevăratul sens al cuvântului. Am încredere că, odată cu finalizarea lucrărilor, Cazinoul va avea o graţie arhitecturală inegalabilă (unică în România şi rară în toată Europa) şi va reda acestui oraş o parte din strălucirea pe care Constanţa o merită întru totul.

Reporter: În ce constau lucrările de reabilitare?

Vergil Chiţac: Se lucrează simultan în exteriorul şi în interiorul clădirii. În interior se lucrează la foc continuu.

Principalele lucrări realizate de către Compania Naţională de Investiţii CNI S.A. vizează reabilitarea clădirii în ansamblul ei, restaurarea elementelor artistice şi a celor arhitecturale, restaurarea şi înlocuirea tâmplăriei deteriorate, consolidarea şi efectuarea de reparaţii structurale ale clădirii, înlocuirea completă a instalaţiilor termice, electrice şi de ventilaţie etc.

De asemenea, se au în vedere înlocuirea învelitorii acoperişului, refacerea şi repararea pereţilor exteriori şi interiori, reabilitarea rampei de acces către subsol, restaurarea componentelor etc. Toate aceste lucrări se realizează cu menţinerea specificului arhitectural şi decorativ al clădirii, inclusiv cu res­pectarea stilului Art Nouveau. Trecătorii pot deja să admire faţada reabilitată a Cazinoului, care revine treptat şi sigur, ca o Regină a falezei, la forma sa originală de acum un veac.

Lucrările la Cazino aduc permanent surprize care alimentează şi potenţează istoria locului, de la episoadele privind participarea, la restaurarea clădirii, a deţinuţilor politic până la cele specifice incredibilei atmosfere de Belle Époque care a marcat fantastica istorie a locului.

UAT Municipiul Constanţa are în sarcină o serie de lucrări exterioare, precum zidul de sprijin terestru (inclusiv balustrada) şi sistematizarea pe verticală (reabilitarea platformei terasă). La finalizarea reabilitării clădirii, municipalitatea va realiza lucrările de utilităţi (reţelele de alimentare cu apă, canalizarea menajeră şi pluvială, branşamentele de racordare etc.).

Lucrăm în strânsă şi onorantă cooperare şi în complementaritate cu partenerii de proiect, pentru ca execuţia lucrărilor să fie perfectă.

Reporter: Care este valoarea in­vestiţiei?

Vergil Chiţac: În acest moment nu s-a realizat o valoare actualizată a investiţiei. Se aşteaptă ca, în perioada următoare, CNI să actualizeze devizul lucrărilor, urmare a coexistenţei unor factori obiectivi multipli catre au generat costuri suplimentare ale intervenţiei faţă de valoarea iniţială estimată.

Reporter: Ce companie execută lucrările de reabilitare şi ce firmă a realizat proiectul?

Vergil Chiţac: Lucrările de reabilitare la Cazino Constanţa sunt realizate pe baza unui contract de proiectare şi execuţie, cu durata de 30 de luni, prin Compania Naţională de Investiţii, cu Asocierea AEDIFICIA CARPATI S.A. & REMON PROIECT S.R.L. & PROFESIONAL CONSTRUCT PROIECTARE S.R.L & TEH­NOINSTAL S.R.L.

Reporter: Ce aşteptări aveţi după redeschiderea Cazinoului? Ce fel de turisti asteptati şi în ce număr?

Vergil Chiţac: În primul rând pregătim o redeschidere fastuoasă a Cazinoului, prin ceremonii publice de amploare. Ne dorim ca redeschiderea Cazinoului să reprezinte un eveniment notabil în viaţa culturală şi publică a României.

Suntem extrem de convinşi că redes­chiderea Cazinoului va impulsiona zona Peninsulară a oraşului şi va convinge proprietarii unor clădiri emblematice din Peninsulă să investească masiv în reabilitarea clădirilor lor, cu utilizarea oportunităţilor create prin programele noastre locale (de exemplu "Reabilităm Constanţa Istorică!/REACTIS"). Prime indicii şi semne pozitive în acest sens deja există. O serie de clădiri emblematice ale Constanţei din Peninsulă, aflate în proprietate privată, precum Casa cu Lei, Vila Suţu, Hotelul Intim (la care a fost cazat Mihai Eminescu în vara anului 1883), Hotelul Palace, Casa Manicatide îşi aşteaptă astfel o a doua viaţă.

Zona Peninsulară a oraşului merită să aibă un viitor pe măsura trecutului său fascinant. Aici, în zona Peninsulară, a respirat şi s-a dezvoltat oraşul Constanţa de-a lungul mileniilor, de la Tomis la Constantiana, de la Constantiana la Kustenge, de la Kustenge la Constanţa. Peninsula este kilometrul zero al Constanţei, blazonul său aristocratic, tezaur inegalabil de istorie, cultură şi arheologie.

Ne aşteptăm la o creştere a fluxurilor de turişti, inclusiv a turiştilor străini. Există un trend actual, de turism cultural, larg răspândit în Europa, care poate aduce Constanţa, fie şi numai prin Cazino, pe harta destinaţiilor turis­tice privilegiate la nivel european. Cazinoul din Constanţa ar putea deveni în scurt timp un reason to come pentru oraş, nu doar în timpul sezonului, ci mai ales în afara acestuia, o atracţie turistică permanentă, în special pentru turiştii din această categorie.

Istoria locală ne oferă numeroase argumente şi motive de optimism. Constanţa a mai cunoscut perioade de emulaţie turistică şi de dezvoltare a infrastructurii locale similar, create chiar de Cazinoul actual, în primii ani de viaţă ai acestuia.

Construirea sa a generat, atunci, ample lucrări de lărgire a bulevardului către mare, transformarea bulevardului (astăzi Elisabeta) în loc de promenadă pentru turiştii români şi străini, dezvoltarea infrastructurii de loasir şi de cazare în Peninsulă, noi proiecte imobiliare de anvergură precum Hotelul Palace sau actuala clădire a Acvariului. Cazinoul actual a adus atunci la Constanţa ample fluxuri turistice din ţară şi din Europa, oraşul nostru devenind în scurt timp destinaţie predilectă nu doar pentru amatorii de jocuri de noroc din toată Europa, dar şi pentru boema din Bucureşti, pentru care un sejur la mare devenise semnul cel mai sigur al prestigiului şi omologării.

Ne aşteptăm la creşteri spectaculoase în infrastructură ale Peninsulei, la renaşterea acesteia ca spaţiu vital al oraşului şi la creşteri semnificative de fluxuri turistice, în special în regim extrasezonier.

Reporter: Cum apreciaţi faptul că în ţară mai sunt foarte puţine cazino­uri?

Vergil Chiţac: După redeschidere, Cazinoul nu va mai funcţiona ca spaţiu tradiţional pentru jocuri de noroc, nu îşi va menţine funcţiunea sa iniţială. Populaţia oraşului Constanţa s-a pronunţat, în cadrul campaniei de consultare locală, pentru alte funcţii şi utili­tăţi ale Cazinoului; comunitatea locală doreşte ca, după redeschidere, Cazinoul să devină parte a patrimoniului cultural şi artistic local, spaţiu pentru manifestări şi evenimente culturale de calitate, concerte şi spectacole, spaţiu de boemă şi loasir, loc pentru evenimente publice de anvergură la nivel naţional şi european etc.

Prin sălile generoase de la etaj (sală multifuncţională de circa 200 de locuri şi sală de festivităţi de aproximativ 150 de locuri), Cazinoul va putea găzdui evenimente culturale, simpozioane şi conferinţe la cel mai înalt nivel. Va fi exploatată, prioritar, celebra Sală a Oglinzilor, de la etajul clădirii.

Vom fi extrem de riguroşi în privinţa standardelor de calitate pe care trebuie să le garanteze un eveniment public pentru a se desfăşura în somptuoasele şi generoasele spaţii ale Cazinoului.

Cazinoul din Constanţa va redeveni astfel cel mai important centru cultural şi de divertisment din Dobrogea.

La subsolul clădirii vor fi organizate ample spaţii muzeale, care vor fi dedicate istoriei mării, istoriei oraşului şi Cazinoului însuşi (inclusiv cu utilizarea şi valorizarea documentelor inedite descoperite de către echipele actuale de restauratori, care aduc clarificări importante privind participarea deţinuţilor politic la lucrările de renovare a Cazinoului din anii '50). În elaborarea şi implementarea proiectului de realizare a spaţiilor muzeale de la subsol vor fi implicaţi specialişti în domeniu de pe plan local şi naţional.

Vom asigura strălucirea pe termen lung a Cazinoului prin parteneriate inspirate şi prin managerierea creativă a resurselor sale. Totodată, vom avea în vedere şi exploatarea tuturor posibilităţilor de autofinanţare.

Voinţa comunităţii locale, viziunea administraţiei, precum şi degradarea Cazinoului ca instituţie în lumea contemporană, reduc perspectivele ca, după redeschidere, Cazinoul din Constanţa să îşi mai poată relua funcţiile care l-au făcut necesar şi celebru în urmă cu un veac. Rolul Cazinourilor clasice pare a fi uşor epuizat.

Pe de altă parte, ţinând cont de istoricul Cazinourilor din Constanţa, de back-ground-ul oraşului şi de imaginea şi notorietatea acestuia în mediile europene de profil, sunt convins că vor exista în scurt timp iniţiative private de reluare, în Constanţa, a tradiţiei marilor cazinouri, chiar în zona Peninsulară. Există un potenţial solid de dezvoltare urbană în acest domeniu care ar favoriza multiplicarea fluxurilor de turişti în Constanţa, în special pe cele două dimensiuni aflate în momentul de faţă în suferinţă - turismul extrasezonier şi fluxurile de turişti străini.

Reporter: Cum afectează războiul de la graniţă turismul de pe Litoral?

Vergil Chiţac: Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi, implicit, riscul de extindere a acestuia spre România, pe flancul de sud, a generat multiple provocări, crize, dar şi oportunităţi.

Aş nuanţa câteva dintre acestea.

În momentul de faţă, comunitatea locală s-a îmbogăţit cu un număr semnificativ de refugiaţi ucraineni (numărul acestora este estimat la circa 12.000). O mare parte dintre aceştia au posibilităţi semnificative de a investi în dezvoltarea oraşului, de a utiliza serviciile publice locale şi de a benefia de acestea etc. Ei pot fi, de asemenea, vectori de imagine ai oraşului şi ai staţiunii Mamaia, mai ales că o mare parte a acestora locuieşte temporar în zona de nord a oraşului, în staţiunea Mamaia, Mamaia Sat şi Năvodari. Au fost relocate la Constanţa firme şi companii din Odesa, care în momentul de faţă îşi desfăşoară activitatea în oraşul nostru. Astfel, oraşul este văzut a fi sigur în mediile de afaceri din regiune, în pofida proximităţii conflictului.

Portul Constanţa beneficiază de ajustarea coridoarelor de transport de cereale din zona Odesei spre Europa. Din această perspectivă, portul Constanţa joacă deja un rol-cheie în asigurarea exporturilor de produse şi mărfuri ucrainene, pe cale maritimă, spre Europa şi spre lume, înlocuind parţial transportul de mărfuri care se derula prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Sunt planuri ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii portuare şi conexe, care derivă din noile realităţi economice locale.

Creşterea riscului privind apropierea acestui conflict de graniţele Româ­niei, pe litoralul Mării Negre, a generat totodată creşterea interesului administraţiei publice centrale pentru dezvoltarea infrastructurii locale în regiunea Dobrogei, precum şi creşteri ale prezenţei aliate, militare şi civile, în oraş şi în proximitatea acestuia.

Războiul a favorizat indirect planurile de dezvoltare ale oraşului, portului şi regiunii Dobrogei în general.

Vedem în toate aceste procese tot atâtea oportunităţi şi premise pentru turismul pe litoralul românesc, în special la Constanţa: oraşul are tot mai mulţi "ambasadori" ai turismului la mare, de care poate profita tot mai mult în anii următori.

Chiar şi în condiţiile actuale de la estul României, Constanţa rămâne nu doar o destinaţie sigură pentru turişti şi atractivă pentru investitori, dar şi cu un potenţial de dezvoltare în creştere exponenţială.

Cazinoul este semnul sigur al aces­tor dezvoltări, blazon nobiliar al trec­utului, dar şi emblema Constanţei de mâine.

Reporter: Vă mulţumim!