Există numeroase întrebări cu privire la viitorul pieţei muncii. Incertitudinea încă pluteşte în aer în jurul acestui sector, având în vedere schimbările puternice la care a fost supus.
Studiul Accenture - Viitorul muncii 2021 ("Accenture Future of Work 2021") a scos la suprafaţă că din peste 9.000 de lucrători din întreaga lume, cei mai mulţi îşi doresc un model hibrid de lucru, împărţit între munca de la distanţă şi cea de la birou.
Potrivit datelor, este uşor de înţeles de ce a devenit atât de atrăgătoare munca de la distanţă. Acest model de lucru reuneşte ce este mai bun din ambele lumi - confortul casei şi productivitatea. Potrivit studiului, cei care aveau un model de lucru hibrid în timpul pandemiei de COVID-19 aveau o sănătate mintală mai bună, relaţii de muncă mai puternice şi erau mai predispuşi să se simtă implicaţi ca urmare a muncii pentru organizaţiile lor. De asemenea, au experimentat mai puţine epuizări decât cei care şi-au desfăşurat în totalitate activitatea de la birou sau complet de la distanţă.
Studiul a constatat, de asemenea, că 25% dintre respondenţi au lucrat complet de la birou pe tot parcursul pandemiei şi este probabil să continue să îşi desfăşoare activitatea în acelaşi sistem, indiferent de preferinţele lor personale. Aceşti lucrători tind să se afle în sectorul sănătăţii şi al comerţului cu amănuntul şi pot fi la nivel administrativ al organizaţiilor lor.
În timp ce optimizarea muncii la distanţă este o prioritate pentru multe companii, trebuie să ne reimaginăm şi viaţa la locul de muncă.
Conform studiului, nu este vorba despre loc, ci despre potenţial. Politicile în materie de resurse umane şi sprijinul pentru conducere s-au adresat în mare parte lucrătorilor de la faţa locului, dar apar noi segmente ale forţei de muncă. Cercetările Accenture constată că organizaţiile se luptă să ofere modele care să satisfacă tot timpul nevoile tuturor lucrătorilor.
Experienţa "tipică" a angajaţilor nu mai există. Întrebarea unde ar trebui să lucreze oamenii în viitor ar putea fi întrebarea greşită, arată studiul citat. O întrebare mai bună este: Ce provoacă potenţialul unei persoane, permiţându-i să fie sănătoasă şi productivă, indiferent unde lucrează? Studiul arată că această întrebare este, de fapt, una critică, având în vedere că mai mult de jumătate dintre respondenţi au o atitudine oarecum sau foarte negativă faţă de viitorul muncii.
• Forţă de muncă productivă şi sănătoasă, oriunde s-ar afla
Studiul Accenture constată că 40% dintre lucrători au simţit că pot fi sănătoşi şi eficienţi, indiferent dacă sunt la faţa locului sau la distanţă. Un mic segment de lucrători a considerat că nu ar putea fi eficienţi sau sănătoşi nicăieri. Ceva s-a întâmplat în ultimul an care i-a făcut să se simtă nemulţumiţi şi apatici. Negativitatea i-a lăsat pe unii angajaţi incapabili să fie productivi. Ponderea experienţelor de lucru negative şi a factorilor stresanţi ai vieţii este prea mare pentru a suporta acest grup neproductiv de muncitori? Spre surprinderea analiştilor, nu a fost cazul. Cei mai productivi indivizi se confruntau, de asemenea, cu epuizare, oboseală şi frustrări - uneori la niveluri chiar mai ridicate decât au raportat grupul neproductiv, conform studiului citat.
Datele analizate arată că ceea ce i-a distins pe cei 40% nu a fost lipsa factorilor stresanţi negativi din viaţa lor, ci mai degrabă abundenţa resurselor lor, atât la nivel individual, cât şi la nivel organizaţional. A avea resurse asigură sănătatea şi productivitatea unui angajat. Provocările la locul de muncă - şi în viaţă - nu pot fi eliminate în totalitate. Ceea ce organizaţiile trebuie să se concentreze în schimb este să ofere resursele potrivite oamenilor, la faţa locului şi la distanţă.
Optimizarea resurselor care asigură o forţă de muncă sănătoasă şi productivă, indiferent de locaţia fizică, poate fi descurajantă, atestă studiul citat. Dar poate fi un obiectiv dem de urmărit pentru organizaţii, deoarece acestea vor vedea beneficii esenţiale de a avea o forţă de muncă net mai bună.
Studiul accenture arată că nimeni nu ştie exact cum va arăta viitorul, dar datele sale arată de ce au nevoie lucrătorii pentru a prospera oriunde. Liderii pot începe prin redefinirea politicilor de muncă şi consolidarea relaţiilor lucrător-angajator.
Potrivit accenture, este nevoie de elaborarea unei strategii care să asigure că lucrătorii sunt implicaţi şi găsesc un echilibru între partea emoţională şi mentală, relaţională, fizică, financiară, scop şi angajabilitate, pe măsură ce trec la noi spaţii de lucru, echipe şi roluri. De asemenea, datele arată că este nevoie de o trecere prin noi complexităţi care au apărut pentru a debloca ingeniozitatea umană.
Totodată, studiul arată că nu există un model unic, aşa că organizaţiile trebuie să răspundă nevoilor tuturor tipurilor de lucrători. Organizaţiile care susţin siguranţa psihologică şi fizică vor încuraja încrederea.
De asemenea, organizaţiile fluente digital au o creştere mai mare şi sunt locuri mai bune de lucru, potrivit analizei accenture. Este nevoie de construirea fluenţei digitale la toate nivelurile, proiectând calităţi adaptate de calificare şi învăţare care să răspundă diferitelor nevoi, conform datelor accenture.
Accenture a mai scos la suprafaţă faptul că liderii responsabili creează medii în care conducerea se asigură că lucrătorii sunt mulţumiţi atât emoţional, cât şi raţional şi financiar. Ei construiesc o cultură rapidă de eşec a experimentării şi îmbunătăţirii continue.
"Creşterea afacerilor într-o lume incertă depinde de o forţă de muncă rezistentă şi productivă", este concluzia studiului "Accenture -Viitorul muncii 2021".
Accenture Research a realizat un sondaj în luna martie 2021 la 9.326 de lucrători globali din următoarele ţări: Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Japonia, Singapore, Suedia, Marea Britanie şi SUA şi următoarele industrii: bancar, asigurări , Pieţe de capital, High Tech, Vânzare cu amănuntul, Produse şi servicii pentru clienţi, Sector public, Sănătate, Comunicaţii şi mass-media, Utilităţi, Energie şi Ştiinţe ale vieţii. Au fost finalizate analize statistice ample şi de regresie pentru a determina mentalităţile forţei de muncă şi ce resurse erau necesare pentru a face oamenii să se simtă sănătoşi şi productivi de la distanţă, la faţa locului sau în modele hibride.