Reporter: Piaţa de IT&C a avut un parcurs pozitiv în timpul pandemiei de Covid-19. Cum a evoluat aceasta în 2020, anul crizei sanitare?
Valentin Popoviciu: Anul trecut, industria noastră s-a aflat în centrul unor importante transformări, generate de nevoile de conectivitate tot mai diverse ale clienţilor, fie că a fost vorba de implementarea sistemului de lucru de la domiciliu, fie de şcoala online.
Pentru prima dată în istoria recentă, serviciile de telecomunicaţii au fost tratate asemeni celor de furnizare de energie electrică sau gaze, intrând în categoria serviciilor esenţiale. În ceea priveşte grupul DIGI, anul trecut a accelerat o serie de transformări şi proiecte pe care le aveam în vedere, iar evoluţia generală a operaţiunilor a fost una pozitivă, cu indicatori de performanţă superiori celor din 2019, mai ales în România şi Spania. Veniturile consolidate ale companiei s-au majorat cu 8%, numărul serviciilor (unităţi generatoare de venituri sau RGU) a crescut cu 12% faţă de anul anterior, iar EBITDA ajustată a progresat cu 7,5%.
Reporter: Cum apreciaţi că a evoluat raportul cerere/ofertă în ultimul an?
Valentin Popoviciu: Ar trebui să facem aici o diferenţiere între piaţa rezidenţială şi cea corporate. Nevoia de servicii de conectivitate fixă, în rândul clienţilor rezidenţiali, a fost mai mare şi aceasta s-a văzut şi din creşterea numărului de servicii de comunicaţii fixe, atât în România, cât şi la nivelul întregului grup.
Cel mai performant serviciu a fost, cum era de aşteptat, într-un fel, internetul fix, cu o creştere de 18% a numărului de servicii generatoare de venituri, în cumul, pe cele trei pieţe unde oferim astfel de servicii (România, Ungaria, Spania). De asemenea, importanţa canalelor de vânzări online a crescut, tot mai mulţi clienţi apelând la soluţiile la distanţă de comandă, contractare, urmărire a contractului, facturare. În acelaşi timp, telefonia şi datele mobile au reprezentat al doilea cel mai căutat serviciu din portofoliul nostru, cu +13% în 2020 faţă de 2019.
În privinţa segmentului B2B, am întâlnit două tendinţe - una de limitare a serviciilor la nevoi de bază, în special în industriile afectate de restricţii, dar şi o diversificare a cererii, în cazul industriilor aflate în prima linie a luptei cu pandemia sau a celor de suport, precum curieratul, servicii financiare şi banking, retail, e-commerce, logistică, training şi formare profesională, pază şi protecţie. Un serviciu pe care l-am promovat intens şi care a avut succes pe piaţă este cel de fleet management, Digi CarTracs. Are un preţ foarte competitiv, iar din toamna anului trecut beneficiază şi de o nouă aplicaţie pentru dispozitive mobile, tocmai pentru a face şi mai facilă administrarea flotelor. Alte servicii aflate în topul cererii au fost soluţiile pentru videoconferinţă şi call-centere, atât pentru mediul privat, cât şi pentru instituţii ale statului.
Reporter: Cum apreciaţi că a decurs digitalizarea forţată şi care ar fi deciziile ce ar trebui luate la nivelul autorităţilor pentru dezvoltarea ţării noastre din acest punct de vedere?
Valentin Popoviciu: Pe de o parte, pandemia a grăbit digitalizarea unor sisteme care păreau refractare la soluţiile IT&C, înainte de criza sanitară - şi mă refer aici la educaţie şi sănătate, în primul rând - dar a şi subliniat nişte vulnerabilităţi care se tot perpetuează de ani de zile. Cu toţii am văzut care a fost ritmul de dotare a şcolilor cu soluţii şi echipamente pentru susţinerea şcolii online.
Deşi statul a alocat sume importante pentru a asigura condiţii minimale de acces la şcoala online tuturor elevilor, tot mai sunt, azi, la mai bine de un an de la declanşarea pandemiei, localităţi unde nu există nicio soluţie de conectivitate, nici prin reţele fixe, nici prin servicii de date mobile. În principal, deoarece nu a existat un dialog între operatori şi autorităţile locale, astfel încât să se colaboreze la extinderea reţelelor şi în aceste zone.
Chiar dacă anul trecut s-au făcut importanţi paşi înainte în procesul de digitalizare, aceste eforturi au fost mai degrabă la nivel individual, a vizat fiecare utilizator în parte şi mai puţin sisteme publice sau componente macro ale serviciilor furnizate de stat.
În România avem o penetrare excelentă a internetului în urban şi în mediul rural obişnuit, însă în mediul rural izolat există şi azi sute, chiar mii de localităţi de conectat în viitorul apropiat. Noi, ca operatori, avem în plan investiţii pentru a reduce aceste decalaje între rural-urban sau între comunităţile prospere şi cele defavorizate. Dar e nevoie de condiţii esenţiale propice de utilizare comună a infrastructurilor existente care pot da un impuls decisiv pentru conectarea tuturor cetăţenilor din România într-un timp foarte scurt, în 2-3 ani de zile.
Reporter: Cum caracterizaţi noul proiect de lege privind tehnologia 5G?
Valentin Popoviciu: 5G e doar un pas, e o nouă standardizare care permite tehnologiei radio să ofere anumite capabilităţi - mai multe device-uri conectate pe o suprafaţă dată, viteze superioare pentru datele mobile, latenţă redusă, capabilităţi necesare şi care ar creşte productivitatea şi rentabilitatea operaţiunilor în multe domenii de activitate. E o evoluţie normală pe care trebuie să o vedem dezvoltată şi în România. Avem deja frecvenţe pe care le utilizăm şi am lansat 5G, încă din 2019, în schimb, trebuie claritate în ceea ce priveşte echipamentele folosite în această zonă. Cred că, deşi România a început roll-out-ul reţelelor 5G mai devreme faţă de alte ţări, pe parcurs a pierdut acest avans şi, dacă tot proiectul se va limita doar la cât va încasa statul din această licitaţie, vom rata ocazia de a avea o dezvoltare a reţelelor în folosul populaţiei şi al business-urilor, cu scopul de a îmbunătăţi accesul concetăţenilor la tehnologii de ultimă generaţie.
Reporter: Consideraţi că ţara noastră este pregătită pentru implementarea tehnologiei 5G? Când credeţi că va fi organizată licitaţia 5G?
Valentin Popoviciu: Extinderea serviciilor 5G va continua, pe măsură ce terminalele capabile de 5G - şi accesibile financiar - vor ajunge pe piaţă. În plus, mai rămâne doar ca autorităţile să accelereze procesul de licitaţie de spectru, întrucât anumite condiţii pre-licitaţie au impact asupra tehnologiei şi modului în care aceasta va fi implementată de operatori. Atât timp cât aceste condiţii nu sunt clarificate de către autorităţi, nu vom vedea o extindere a 5G într-un ritm bun şi costul întârzierii va fi suportat de noi toţi.
Reporter: Care sunt perspectivele sectorului de IT&C?
Valentin Popoviciu: În 2021 traficul va creşte, iar noi suntem pregătiţi să fim acolo, să servim acest trafic pentru clienţii noi şi pentru cei existenţi.
Deja am îmbunătăţit reţelele şi avem rezilienţă tot mai bună pentru acces. Sperăm să fie un an în care să vedem un impuls pentru dezvoltarea mai accelerată în mediul rural, astfel încât şi la acei potenţiali clienţi să ajungem cu servicii de internet în bandă largă, în condiţii optime.
De asemenea, tot ce înseamnă consum video s-a mutat pe Internet, faţă de consumul clasic prin cablu TV. E o tendinţă atât în mediul rural, cât şi în cel urban, iar toată lumea foloseşte platforme comune, oriunde s-ar afla, iar asta schimbă modul de consum şi azi, dar mai ales în viitor. Urmăm aceeaşi tendinţă ca în ţările dezvoltate, iar DIGI este aici şi va încuraja accesul larg, la preţuri avantajoase, pentru cât mai mulţi utilizatori. Pe măsură ce 5G va deveni o tehnologie adoptată la scară largă, Internet of Things (IoT) şi Artificial Intelligence (AI) vor deveni parte integrantă a numeroase aplicaţii şi studii de caz în industrii precum automotive, logistică, servicii medicale, transporturi şi utilităţi. Aşadar, viitorul societăţii gigabit este, cum s-ar spune, la doar un click distanţă.
Reporter: Vă mulţumim!