English
Furtuna provocată la nivel global de pandemie a fost traversată fără probleme, în direcţia corectă şi la viteză maximă, de piaţa de IT&C. Adaptarea s-a făcut din mers, la fel şi reglajele fine, iar oportunităţile oferite de criza sanitară (telemunca, şcoala online ...) au fost abordate corect şi profitabil. Nu totul a fost perfect în ultimele 12 luni, evident că au existat şi sincope, dar dacă s-ar trage o line groasă, plusurile ar fi mult mai multe decât minusurile.
Piaţa de IT&C a reuşit să evolueze, în primul rând, pentru că este una caracterizată de dinamism şi care a avut mijloacele pentru a se dezvolta. Ca să-şi continue munca, mulţi oameni au avut, în primul rând, nevoie de un laptop şi de o conexiune stabilă şi, din fericire, ţara noastră are printre cele mai bune infrastructuri de acces la internet din Europa. Potrivit ANIS, în 72% dintre firmele IT existau implementate dinaintea pandemiei procese de lucru de la distanţă, tocmai de aceea viteza de reacţie şi de adaptare la noile condiţii a fost foarte mare.
Pandemia a acţionat ca un agent de digitalizare în numeroase sectoare ale economiei şi societăţii. Oportunităţile pe care le-a deschis criza s-au materializat într-o mai bună înţelegere a nevoii de digital şi de inovaţie. Digitalizarea forţată de contextul medical nu s-a desfăşurat în cele mai optime condiţii, dar important este că procesul în sine a prins viteză. Potrivit specialiştilor, digitalizarea forţată a presupus un timp foarte scurt pentru tot ceea ce înseamnă migrare date, training angajaţi şi vânzare. Toate aceste procese făcute în paralel au însemnat atenţie scăzută la detalii şi, mai ales, uşi deschise pentru atacatorii cibernetici. Companiile au adoptat, într-un procent foarte mare, modelul "work from home", fapt ce a generat o creştere a achiziţiilor de echipamente necesare derulării activităţii în parametri optimi. Cu toate acestea, ritmul alert al digitalizării a generat nevoia dezvoltării, într-un timp foarte redus, a unor instrumente şi echipamente care să răspundă cerinţelor de funcţionalitate şi securitate. Digitalizarea este un proces îndelungat şi, în ciuda unei accelerări, nu ne putem aştepta să vedem rezultate imediat. Pentru a reduce decalajele, este esenţial ca mediul privat să fie implicat mai puternic în acest proces de digitalizare. Dezvoltarea competenţelor digitale de bază în rândul populaţiei este vitală, iar toţi cei implicaţi trebuie să înţeleagă faptul că nu putem să ne bizuim strict pe sistemele disponibile până în acest moment sau pe competenţele dobândite în acest timp scurt. Va trebui să dezvoltăm aceste competenţe, să le utilizăm în mod prioritar.
Despre 5G se vorbeşte cu speranţă, dar şi cu teamă, pentru că nu ne putem permite să ratăm, din diverse motive, acest "tren".
Modificarea raportului cerere/ofertă a fost clară. Munca şi şcoala la distanţă au necesitat mai multe dispozitive electronice, iar limitarea activităţilor sociale a adus mai mult timp de petrecut în propriile case, adesea alături de gadgeturi, astfel încât creşterea cererii a fost evidentă. Companiile au reuşit să ţină pasul şi să răspundă rapid la cererea uriaşă din ultimul an.
Nu totul a fost roz în această perioadă. În funcţie de profilul fiecărei companii au existat şi dezavantaje. Printre exemple se numără imposibilitatea de a intra în contact direct cu consumatorii - ceea ce permite luarea pulsului pieţei; creşterea preţului componentelor; reducerea capacităţilor de producţie ale furnizorilor (în prima parte a pandemiei); lipsa de transparenţă a unora dintre autorităţi; lipsa specialiştilor.
Perspectivele sunt, însă, încurajatoare, existând estimări că, până la finalul anului 2025, IT-ul poate ajunge la cel puţin 10% din PIB, iar ţara noastră poate deveni cel mai puternic hub de firme IT din Europa Centrală şi de Est.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
