Reporter: Nevoia oamenilor de a face apel la tehnologie s-a acutizat în pandemie. Cum a evoluat piaţa de IT&C în 2020, an marcat de criza sanitară?
Vladan Pekovic: În ultimii 5-6 ani, sectorul IT&C din România a avut o evoluţie foarte bună, contribuind la formarea produsului intern brut în jur de 6-7%, în fiecare an. Anul 2020 nu a făcut excepţie, PIB-ul României beneficiind de o contribuţie de 6.8% din partea acestui sector. Ce este însă demn de menţionat pentru anul 2020 este că IT&C a fost sectorul cu cel mai mare ritm de creştere, peste 10% faţă de anul precedent. Deşi la începutul acestei perioade era dificil de estimat ce se va întâmpla, sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor avea, totuşi, un prognostic bun. Această criză a reprezentat o provocare pentru întreaga societate, iar noi am făcut tot ce a fost posibil pentru a răspunde nevoilor de conectivitate şi digitalizare în creştere ale tuturor, fie persoane fizice sau firme şi instituţii publice.
Reporter: Există modificări ale raportului cerere/ofertă în ultimul an?
Vladan Pekovic: Cererea pentru serviciile noastre fixe şi mobile, atât din partea populaţiei, cât şi din zona de business, au înregistrat creşteri semnificative. Din perspectiva ofertei, în prima etapă am vrut să ne asigurăm de continuitatea şi stabilitatea serviciilor noastre şi am avut grijă să asigurăm o reţea bine dezvoltată şi dimensionată, capabilă să răspundă nevoilor din domeniile critice: spitale, autorităţi, mediul de afaceri. Totodată, asigurarea unui trafic care să permită desfăşurarea activităţii clienţilor noştri a reprezentat o altă prioritate.
Ulterior, o mare parte din produsele şi serviciile noastre au venit în întâmpinarea provocărilor acestei perioade, atât prin prisma varietăţii de produse, cât şi a preţurilor. Am lansat produse unice în piaţă şi am acordat reduceri semnificative, având mereu în prim plan obiectivul nostru principal, acela de a ţine România conectată. Ne-am asumat acest deziderat şi considerăm că eforturile echipei Telekom România au făcut ca acest lucru să se întâmple.
Reporter: Cum apreciaţi că a decurs digitalizarea în această perioadă de criză şi care ar fi deciziile ce ar trebui luate la nivelul autorităţilor pentru dezvoltarea ţării noastre din acest punct de vedere, reducând, astfel, decalajele faţă de statele din UE?
Vladan Pekovic: Din interacţiunile avute în acest an cu clienţii noştri pot spune că toţi au accelerat iniţiativele de digitalizare. Mediul privat a funcţionat o bună parte din anul 2020 pe modul trial&error, din necesitatea de a-şi continua activitatea şi, mai mult, din dorinţa de a rămâne relevanţi într-un context cu foarte multe modificări în comportamente şi preferinţe. Chiar şi în zona de rezidenţial, mediul online a fost un factor extrem de prezent în cotidian pentru a putea rămâne aproape de cei dragi şi pentru a ne satisfice nevoia de informaţii într-o perioadă cu aşa multe incertitudini. Desigur, poate nu toate iniţiativele au avut efectul scontat, în principal pentru că nimeni nu dispunea de predictibilitate sau stabilitate pentru a putea identifica exact acele măsuri ce vor funcţiona, cu ce impact şi cât de repede. Însă, perioadele de criză au această caracteristică şi nu vreau să apreciez dacă digitalizarea forţată a decurs bine sau nu. Ce ştiu însă sigur, este că ritmul a fost extrem de rapid, cu eforturi pe măsură. Iar rezilienţa, mai ales în mediul privat, a fost admirabilă.
În ceea ce priveşte măsurile necesar a fi luate de autorităţi pentru diminuarea decalajelor de digitalizare faţă de alte ţări din UE, aş menţiona digitalizarea administraţiei publice ca principală prioritate a acestora. Vedem că în multe ţări puternic digitalizate, oamenii nu vizitează fizic instituţiile statului decât poate atunci când îşi schimbă statutul civil, iar companiile beneficiază de modalităţi eminamente digitale în relaţia cu statul sau autorităţile fiscale. Cu cât mai repede şi mai mult se investeşte în digitalizarea mediului public, cu atât mai mult vom asista la un efect multiplicator în digitalizarea mediului privat şi a populaţiei.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre implementarea tehnologiei 5G?
Vladan Pekovic: Tehnologia 5G este importantă pentru noi, cu atât mai mult cu cât considerăm că va deveni din ce în ce mai relevantă pentru sectorul telecomunicaţiilor la nivel global şi va avea aplicabilitate mare la nivelul mediului de afaceri şi în societate. Premisa esenţială pentru materializarea rapidă a beneficiilor 5G este instituirea unui mediu predictibil, de natură a încuraja investiţiile în infrastructură.
Telekom Romania a avut iniţiative consistente în ceea ce priveşte tehnologia 5G şi programe pilot deja implementate în România cu rezultate foarte bune. Suntem pe o traiectorie bine poziţionată, ştim ce avem de făcut şi vom face ce trebuie la momentul potrivit. Pe de alta parte, această tehnologie performantă vine cu anumite costuri, fie că vorbim de achiziţia licenţelor de operare, de costurile construirii reţelei şi alte costuri opraţionale, de terminale compatibile. Cred că anul 2020 ne-a dovedit tuturor că avem capabilităţi, la nivel naţional, să mişcăm lucrurile către obiective ambiţioase.
Reporter: Ce probleme întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră şi ce rezolvări vedeţi pentru soluţionarea acestora?
Vladan Pekovic: Activăm într-un domeniu vital, iar operaţiunile noastre sunt strâns legate de contextul sanitar şi economic. Efectele restricţiilor, de mobilitate sau de altă natură, ajung şi la noi prin intermediul clienţilor şi partenerilor noştri de afaceri. Diminuarea acestora şi, concomitent, creşterea nivelului de încredere într-o revenire economică, dar şi socială, sunt posibile numai în contextul unei rate de vaccinare ridicată. România are un progres bun în acest sens.
Reporter: Cum apreciaţi cadrul legislativ din domeniu şi măsurile adoptate de autorităţi pentru susţinerea mediului de afaceri?
Vladan Pekovic: Cuvântul de ordine al măsurilor adoptate de autorităţi pentru susţinerea mediului de afaceri în pandemie este coerenţă. Măsurile întreprinse au venit prompt şi interconectate între ele, fie că vorbim de măsuri monetare, fiscale, moratoriul public, şomaj tehnic, pachete de suport pentru anumite sectoare sau măsuri în domeniul sanitar. Privind în urmă, sigur vom identifica cazuri unde acestea nu au funcţionat cum ne-am aşteptat sau cazuri unde ar fi trebuit intervenit de altă manieră, însă, în ansamblu, apreciez măsurile implementate ca fiind rezonabile. Dovadă stau şi rezultatele la nivel macro ale economiei României şi revizuirea recentă, în sus, a previziunilor macroeconomice pentru perioada următoare.
Reporter: Care au fost măsurile abordate de companie pentru a face faţă provocărilor pandemiei de Covid-19?
Vladan Pekovic: Încă de la începutul pandemiei ne-am concentrat pentru a menţine România conectată; toate domeniile de activitate aveau nevoie stringentă de legături stabile la internet sau de servicii de voce. Faptul că am reuşit să răspundem nevoii de conectivitate a clienţilor noştri a contat foarte mult pentru echipele noastre şi pentru capacitatea lor de adaptare. Ne-am concentrat foarte mult pe siguranţa fizică a colegilor noştri şi a familiilor lor, şi pe cea a clienţilor noştri. Continuarea activităţii a fost o provocare generală, iar pentru aceasta am adoptat instrumentele de lucru necesare acestui context, inclusiv work from home, acolo unde a fost posibil, şi securizarea resurselor financiare ale companiei. Astfel, am putut asigura furnizarea serviciilor noastre la cel mai înalt nivel de calitate şi, în acelaşi timp, am asigurat siguranţa angajaţilor. De asemenea, i-am sprijinit pe clienţi care, la rândul lor, au trebuit să facă faţă diferitelor provocări generate de pandemie. Provocarea a constat în faptul că a fost necesar să ne adaptăm rapid la noile condiţii de lucru, în acelaşi timp anticipând ce nevoi vor avea clienţii noştri.
Am reuşit în timp record să punem la punct întreg sistemul de lucru la distanţă; am luat toate măsurile necesare pentru a furniza servicii de telecomunicaţii în parametri normali. Traficul de internet, mobil şi fix, a crescut, cu 20-25% faţă de medie. În aceeaşi perioadă, traficul de minute naţionale a crescut cu 24% comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. Durata apelurilor a înregistrat, de asemenea, o creştere, de 20% pe segmentul voce mobilă şi până la 50% pe segmentul voce fixă. Dar am fost pregătiţi pentru toate aceste creşteri, iar reţelele noastre au sprijinit cu succes clienţii în această perioadă. Totodată, ne-am asigurat că facem onboardingul clienţilor cât mai simplu (online sau la distanţă, cu semnatură electronică/scanare/etc.), că livrăm serviciile şi echipamentele cât mai repede, dar şi că instrumentele digitale pe care le punem la dispoziţia clienţilor, pentru a-şi gestiona serviciile, fac faţă cerinţelor lor. Mă bucur că am reuşit să facem toate aceste lucruri cu succes, iar clienţii noştri au fost foarte mulţumiţi. Majoritatea consideră că ne-am făcut treaba bine şi că i-am ajutat să depăşească mai uşor criza.
Reporter: Ce obiective de investiţii derulaţi în acest moment?
Vladan Pekovic: În 2021, vom continua procesul de digitalizare, cu scopul de a satisface pe deplin nevoile clienţilor noştri prin produse şi servicii standard sau personalizate. Vom continua să ne implementăm strategia, să promovăm inovaţia şi să luăm decizii îndrăzneţe, în beneficiul clienţilor noştri.
Reporter: Ce cifră de afaceri aţi realizat în 2020 comparativ cu anul anterior şi care sunt estimările pentru anul în curs?
Vladan Pekovic: Telekom Romania a înregistrat o uşoară scădere a veniturilor în 2020, de aproximativ 3%, de la 980 de milioane de euro la 950 de milioane de euro, dar EBITDA a crescut cu peste şase procente în 2020, până la 150,7 milioane de euro. Acesta este al doilea an consecutiv de creştere al acestui indicator. Ca factori ce au influenţat aceste rezultate, putem menţiona factorul pandemic, care a limitat numărul de turişti internaţionali, dar şi de reducerea tarifelor reglementate de terminare a serviciilor de telefonie mobilă.
Reporter: Consderaţi că suntem pregătiţi să ne protejăm de atacurile cibernetice în creştere?
Vladan Pekovic: Work from home, adoptat pe scară largă şi relativ rapid de organizaţii, a condus la creşterea ariei de atac şi la înmulţirea fără precedent a atacurilor reuşite. Din ce am văzut noi, în centrul nostru de operaţiuni de securitate, cel mai mult au crescut atacurile de tip phishing, cu 600%. De asemenea, de la începutul lunii martie a anului trecut până în luna martie a anului prezent, atacurile de tip Ransomware, cauzate de pandemie, au crescut cu 300%. Atacurile de tip phishing au crescut foarte mult - de la 680.000, în ianuarie 2018, la 1.750.000 în ianuarie 2020, acestea fiind cea mai răspândită formă de atac cibernetic, ajungând practic să reprezinte peste 80 la sută dintre breşele de securitate cibernetică. Costul mediu al unei breşe de securitate pentru o companie a fost de 3,8 milioane dolari în anul 2020. Bugetul pentru securitate cibernetică ar trebui să fie în jur de minim 5% din bugetul de IT. În continuare, mulţi decidenţi văd partea de cybersecurity ca un cost şi nu ca pe ceva necesar, pentru a proteja daune mult mai mari.
De asemenea, odată cu schimbările impuse de noul coronavirus, a apărut şi o creştere puternică a numărului de solicitări de acces de la distanţă la diferite aplicaţii, astfel încât afacerile să îşi continue activitatea pe cât mai mult posibil. Gestionarea tuturor provocărilor de ordin tehnic ce derivă din această necesitate au creat premisele unei vulnerabilităţi ce nu a fost ocolită de diverşi actori. Ne-am dat seama de acest lucru din primele momente şi, în acest scop, am derulat un studiu asupra companiilor pentru a afla cât de pregătite sunt pentru noul mod de lucru. Peste 80% dintre ele nu deţineau toate instrumentele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţiile actuale, mai mult de 50% au adoptat work from home, în timp ce peste 40% căutau activ soluţii digitale. Am răspuns imediat nevoilor lor cu pachetul "Continuitatea afacerii", prin care orice companie poate beneficia de servicii de comunicaţii, audio-video de conferinţe şi de securitate cibernetică Norton Security Online pentru dispozitive, în funcţie de necesităţile sale.
Reporter: Credeţi că vom rămâne la organizarea evenimentelor/cursurilor exclusiv online? Ce face compania dumneavoastră pentru susţinerea unei astfel de situaţii?
Vladan Pekovic: Nevoia de interacţiune umană şi comunicarea directă cu clienţii nu vor dispărea. Însă, până la acel moment, domeniul IT&C joacă un rol primordial în continuarea activităţilor noastre, a tuturor, fie că vorbim de platforme online pentru desfăşurarea cursurilor sau de platforme sigure si performante de videoconferinţe pentru mediul de afaceri.
De exemplu, pentru continuarea studiilor de la distanţă în unităţile de învăţământ de stat, Telekom a oferit un pachet gratuit ce includea atât licenţele de acces în platforma de management educaţional Adservio, cât şi conectivitate mobilă nelimitată 4G.
Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale domeniului de IT&C?
Vladan Pekovic: Perspectivele de dezvoltare ale domeniului IT&C vor fi strâns legate de lecţiile învăţate în pandemie. Cred că ceea ce a scos la iveală această criză globală a fost o conştientizare a cât de pregătiţi suntem (sau nu) în faţa unor astfel de provocări. După Covid-19, mediul de business se va confrunta cu noi provocări, cum ar fi securitatea cibernetică, impactul negativ asupra mediului înconjurător ce generează modificări climatice adverse şi altele. Realizăm cu toţii că avem nevoie să fim mai înarmaţi în astfel de contexte şi cred că vom apela la tehnologie în acest sens, fie pentru regândirea întregului lanţ de aprovizionare, automatizarea operaţiunilor sau previzionarea pe baza colectării şi procesării de date. La nivelul societăţii, o parte din efectele telemuncii vor rămâne în atenţia domeniului IT&C ce va furniza soluţii din ce în ce mai adaptate noilor condiţii de lucru.
Reporter: Vă mulţumim!