SUPLIMENTUL TABAC O nouă lege anti-tutun pune pe jar industria ţigaretelor

Aflată în Senat pentru raport, iniţiativa legislativă anti-tutun a fost depusă în Parlament de deputatul USR Emanuel Ungureanu şi urmăreşte interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, "cu excepţia magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun".

Printre altele, proiectul de lege prevede extinderea definiţiei fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumează (ţigarete electronice) şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.

Industria tutunului şi distribuitorii engros, retailerii, micii comercianţi şi reprezentanţii HoReCa atrag atenţia asupra faptului că iniţiativa legislativă afectează grav un întreg sector economic şi peste 4 milioane de români.

Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria, a evidenţiat, recent: "Ce diferenţă este între sarea vrac şi cea comercializată sub diferite mărci - roz, de Himalaya, iodată, de mare, fără sodiu? Dar între boabele de cafea culese cu grijă dintr-o oarecare parte a lumii şi cafeaua vrac? Diferenţa majoră e marca. O marcă reprezintă garanţia calităţii, a investiţiilor realizate de-a lungul timpului. Recenta propunere legislativă anti-tutun, cea mai radicală de până acum, setează un precedent periculos pentru proprietarii de mărci. Proiectul prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează ţigarete. Vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi uşor de substituit cu cele ilegale, mai ales în judeţele de frontieră, unde contrabanda e dominantă. În lipsa expunerii produsului, consumatorul nu va mai putea alege, ghidându-se după cel mai familiar element al mărcii, ambalajul. În plus, e o măsură lipsită de eficienţă, mai ales pentru România, care are una dintre cele mai întinse graniţe externe ale UE şi este, astfel, foarte vulnerabilă la contrabandă şi contrafaceri".

Oficialul JTI a adăugat că interzicerea expunerii produselor în magazine ar încălca tratate internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului: articolul 20 TRIPS, care prevede că "utilizarea unei mărci comerciale în procesul de comercializare nu va fi blocată în mod nejustificat prin cerinţe speciale (...)", precum şi articolul 2.2 TBT, conform căruia "reglementările tehnice nu vor restricţiona comercializarea mai mult decât este necesar".

Emanuel Ungureanu, iniţiatorul proiectului de lege, a spus că proiectului legislativ nu interzice fumatul şi nici vânzarea ţigărilor în supermarketuri, ci doar expunerea lor la vedere în magazine, adăugând că scopul principal este combaterea promovării intense a produselor din tutun, în special a celor de "nouă generaţie", nu doar a ţigărilor clasice, care riscă să "prindă" foarte bine la tineri şi adolescenţi.

Expunerea de motive a proiectului legislativ arată, printre altele: "Consumul de tutun este recunoscut, în Strategia Naţională de Sănătate Publică 2014 - 2020, ca fiind un factor comportamental major cu impact semnificativ asupra stării de sănătate a adulţilor şi copiilor din România, fiind considerat un determinant major pentru starea de sănătate a populaţiei. Astfel, studiile cele mai recente estimează că 17,15% din totalul deceselor şi 16,16% din anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur (DALYs) se datorează consumului de tutun. (...)

Deşi procentul adolescenţilor care fumează curent ţigări este în scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că mai mulţi fumează curent produse din tutun încălzit. În total, procentul elevilor de 13-15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun (inclusiv produsele din tutun încălzit) a crescut în 2017 faţă de 2013 cu 7,5% (de la 35,9% la 38,6%). În rândul fetelor, această creştere este şi mai îngrijorătoare: cu 17,4%, de la 31% la 36,4%".

Conform sursei citate, Banca Mondială a evaluat, încă din 1999, evoluţia mortalităţii la nivel global prin boli datorată fumatului până în anul 2050: "Dacă oamenii vor continua să fumeze ca acum, numărul deceselor datorate fumatului va fi în 2050 de aproximativ 520 milioane oameni. Dacă, prin măsuri de educaţie, reglementare etc. se reuşeşte înjumătăţirea celor care încep să fumeze până în 2020, atunci numărul deceselor datorate fumatului va fi în 2050 de aproximativ 500 de milioane - pentru că efectul diminuării debutului fumatului apare după mai mult timp".

Iniţiatorul proiectului subliniază că, în ciuda evoluţiei pozitive începând cu anul 2004, în România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte ţări europene, situând ţara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenţilor de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal.

Măsurile propuse de iniţiativa legislativă sunt următoarele:

- Actualizarea definiţiilor publicităţii, promovării şi sponsorizării tuturor produselor din tutun, directe sau indirecte şi a definiţiei fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun;

- Introducerea noţiunii de "produs similar produselor din tutun" pentru a reglementa şi acele produse utilizate ca substitut gestual ori social al fumatului (ţigareta electronică fără nicotină, narghileaua fără tutun) ori pentru facilitarea fumatului (dispozitivele care încălzesc tutunul);

- Eliminarea expunerii şi publicităţii produselor din tutun şi produselor similare la punctele de vânzare, cu permiterea expunerii şi publicităţii doar în magazinele special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse;

- Interzicerea acţiunilor de promovare a produselor din tutun şi produselor similare, inclusiv a distribuirii gratuite de mostre, cu excepţia magazinelor special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse;

- Interzicerea acţiunilor de sponsorizare pentru produsele din tutun şi produsele similare;

- Interzicerea fumatului în autovehiculele în care se află minori şi femei însărcinate;

- Introducerea posibilităţii ca persoanele cu afecţiuni psihice internate în unităţi sanitare în baza unei hotărâri emisă de o instanţă de judecată să poată fuma, însă numai în spaţii special amenajate în exteriorul clădirilor, cu respectarea unor condiţii tehnice;

- Introducerea contribuţiei pentru sănătate aplicate cuprinzător tuturor formelor de produse din tutun conform redefinirii acestora.