Supraveghetorul pensiilor private vrea să spargă concentrarea pieţei de pensii private

• Ion Giurescu: Doar 20% dintre contribuabili sunt atraşi în mod direct de fondurile de pensii

Supraveghetorul pensiilor private vrea să schimbe regulile după care se face în prezent repartizarea aleatorie a contribuabililor la sistemul de pensii de pe Pilonul II, a anunţat, ieri, Ion Giurescu, vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), cu ocazia conferinţei naţionale a pensiilor private.

Mecanismul actual de repartizare aleatorie a indecişilor favorizează liderii de piaţă faţă de fondurile de pensii cu o cotă mai mică.

"O să propunem ca toţi participanţii la piaţă să primească o cotă egală sau, aşa cum s-a procedat în Polonia, fondurile de pensii care au depăşit o anumită cotă de piaţă să nu mai primească contribuabili repartizaţi automat, ci doar pe cei pe care şi-i atrag singuri", a declarat, ieri, domnul Giurescu. Această perioadă s-ar putea întinde până la trei ani.

O astfel de decizie ar putea forţa administratorii fondurilor de pensii să îşi înteţească eforturile în "vânătoarea de clienţi", în condiţiile în care, în prezent, doar 20% dintre participanţii la piaţa pensiilor private sunt atraşi direct de fondurile de pensii, în timp ce 80% sunt repartizaţi aleatoriu.

"Noi am sprijinit tehnic fuziunile de pe piaţa pensiilor private pentru că erau mai multe fonduri cu o cotă redusă de piaţă, însă acum există o concentrare prea mare a pieţei, iar Comisia, în calitate de supraveghetor, trebuie să asigure o echilibrare a acesteia", a explicat vice-pre-şe-dintele CSSPP.

Potrivit datelor publicate de CSSPP în luna august, 2009, trei fonduri de pensii administrate privat controlează 69% din piaţă. Astfel, ING Fond de Pensii are o cotă de piaţă de 33,83%, "AZT Viitorul Tău" controlat de "AllianzŢiriac" 25,56% şi fondul de pensii "Aripi", administrat de "Generali", cu o pondere de 9,3%.

În acelaşi timp, primele cinci fonduri controlează 82% dintre participanţi, în condiţiile în care în total sunt prezente pe piaţa pensiilor private 12 fonduri.

Ion Giurescu anunţat, ieri, că instituţia pe care o reprezintă lucrează la un proiect de lege care să oblige administratorii fondurilor de pensii să îşi constituie provizioane.

"Trebuie să avem aceste plase de siguranţă", a argumentat Ion Giures-cu, explicând: "Din punct de vedere tehnic, provizioanele sunt sunt mult mai importante decât constituirea unui Fond de Garantare pentru pensiile private, deşi această variantă dă mult mai bine în faţa populaţiei".

Domnul Giurescu a mai spus că reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe i-au confirmat, zilele acestea, că bugetul pentru 2009 a luat în considerare o creştere a contribuţiei la pensiile de pe Pilonul II, la 2,5%.

"Una din priorităţile sistemului de pensii private este creşterea contribuţiei la 2,5%, indiferent ce efecte va produce criza economică anul viitor", a mai spus vicepreşedintele CSSPP.

• Crinu Andănuţ : Deficit de peste 1,5 miliarde de euro pentru sistemul public de pensii, în 2009

Doar 41% din totalul angajaţilor din România ies la timp la pensie, în timp ce majoritatea, reprezentând 59%, se pensionează anticipat şi/sau fără stagiu complet de cotizare. În acelaşi timp, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de 0,94 la 1 în 2009, spre deosebire de începutul anilor 90 când raportul era de 3,3 la 1, toate acestea transformând sistemul public de pensii într-o bombă cu ceas, a atras, ieri, atenţia Crinu Andănuţ, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România şi director general "Allianz-Ţiriac Pensii Private".

"În 2009, bugetul public de pensii a înregistrat un deficit de 15%, adică de peste 1,5 miliarde de euro care trebuie acoperite de undeva", a spus, ieri, domnul Andănuţ, concluzionând că: "Sistemul public de pensii este nesustenabil din punct de vedere economic, singura soluţie fiind sistemul privat de pensii".

Potrivit legii, contribuţia virată în sistemul de pensii private obligatorii trebuia să crească de la 2% din venitul brut în 2008, cu un pas de 0,5 puncte procentuale pe an, până la 6% în 2016. Anul acesta, contribuţia la Pilonul II trebuia să fie majorată de la 2%, la 2,5%, dar suma necesară acestei operaţiuni nu a fost prevăzută în bugetul de stat aferentă acestui an.