Fondul Monetar Internaţional (FMI) a solicitat Guvernului ca durata concediului maternal să fie redusă la un an, iar indemnizaţia lunară să fie cuprinsă între 600 şi 1.000 lei, au susţinut surse politice, citate de Mediafax, în urma reuniunii de ieri a Coaliţiei de guvernare.
"Există o practică a FMI de a adresa ministerelor şi alte solicitări decât cele incluse în scrisoarea de intenţie, iar una dintre aceste cereri este reducerea duratei concediului maternal", susţin sursele citate.
Scrisoarea suplimentară de intenţie convenită de Guvern cu FMI la finalul misiunii din octombrie-noiembrie prevede angajamentul Guvernului de a "raţionaliza" indemnizaţia de creştere a copilului în raport cu media Uniunii Europene, fără să includă şi cifre concrete.
"Vom raţionaliza actuala politică a indemnizaţiilor de creştere a copilului, pentru a o alinia mai mult mediei UE", se arată în document.
Coaliţia de guvernare se va reuni din nou, duminică, pentru discuţii tehnice privind sistemul concediului maternal, urmând ca o decizie finală să fie luată luni.
• Ce variante se discută
O variantă propusă de ministrul Muncii Ioan Botiş şi însuşită de PDL se referă la acordarea, timp de 12 luni, a unei indemnizaţii de 85% din salariu, cuprinsă între 600 lei şi 3.400 lei, iar din a şaptea lună, mamele care se întorc la serviciu să beneficieze de un bonus de 500 lei lunar.
A doua şi a treia variantă prevăd ca mamele să beneficieze timp de 24 de luni de indemnizaţie, dar aceasta să fie plafonată la 1.000 de lei sau la 1.500 de lei, iar bonusul pentru întoarcerea la serviciu mai devreme să fie de 100 de lei lunar. Minorităţile, altele decât cea maghiară, au propus ca durata concediului maternal să fie de trei ani, dar cu o indemnizaţie lunară redusă la 600 lei. UDMR ar dori în schimb ca durata concediului maternal să rămână la doi ani, dar cu o eventuală reducere a limitei maxime a indemnizaţiei de la nivelul actual de 3.400 lei, şi ca întoarcerea mai devreme la locul de muncă să reprezinte o opţiune a mamei, nu o obligaţie.