Şvaiţerul românesc pentru dronele ruseşti

Evenimentul de la Plauru putea fi evitat dacă factorii de decizie din MApN şi-ar fi făcut treaba. Mai bine spus, dacă Statul Major al Armatei Române ar fi dispus dislocarea sistemelor mobile de apărare antiaeriană Gepard în zona de graniţă cu porturile ucrainene Reni şi Ismail, pentru a evita orice penetrare a spaţiului naţional aerian.

Referitor la acest aspect, senatorul Nicu Fălcoi (USR), vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a statelor membre NATO, fost pilot de vânătoare în Forţele Aeriene Române, ne-a spus: "Nu s-a făcut ce trebuia să se facă în perioada asta. La faţa locului, în zona respectivă, trebuie să ai un radar mobil ca să detectezi dronele care intră în spaţiul aerian naţional. De exemplu, avem nişte sisteme Gepard, care au la bord radare mobile şi care sunt specializate pe doborârea unor astfel de drone. Eu am fost ferm convins că sunt deja acolo, în zona respectivă, şi că, atât timp cât ruşii au început bombardamente la câteva sute de metri de cetăţenii noştri, ai dus tot ce trebuie ca să fii pregătit să intervii în caz de nevoie. Nu găsesc nicio explicaţie logică pentru faptul că sistemele Gepard nu sunt la faţa locului, în zona de graniţă cu porturile ucrainene de la Dunăre. Nu ştiu unde ţinem acum aceste sisteme, dar ele ar fi trebuit să fie acolo, în zona de graniţă de la Dunăre", ne-a declarat Nicu Fălcoi.

Referitor la informaţia oferită de senatorul USR, am solicitat opinia reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale.

"Cu siguranţă, radarele mobile amplasate pe Gepard ar putea intercepta dronele respective, dacă sunt amplasate în zonă, dar la acest moment nu pot intra în detalii operaţionale. Dacă va fi decisă dislocarea acestor echipamente (sau a altora) în zonă, vom comunica, fie şi pentru faptul că vor fi vizibile", ne-a transmis general de brigadă Constantin Spânu, purtătorul de cuvânt al MApN.

Cu alte cuvinte, incidentul din 4 septembrie 2023 putea fi evitat, dacă factorii de decizie din MApN ar fi dispus dislocarea sistemelor Gepard pe zona de graniţă cu Ucraina. Ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă drona Shahed ar fi căzut peste o locuinţă sau ar fi fost victime omeneşti. Cine dintre indecişii din vârful Armatei Române ar fi răspuns pentru pierderile respective? Cum ar fi comunicat acest fapt preşedintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Angel Tîlvăr?

Probabil că la fel ca brambureala din comunicare înregistrată în cursul acestei săptămâni, când s-a trecut în numai două zile de la negarea incidentului la confirmarea prăbuşirii dronei ruseşti pe teritoriul României. Mai mult, în 6 septembrie, ziua confirmării, a apărut şi comunicatul Forţelor Aeriene Române în care se transmite că, în perioada 5-9 septembrie, sunt efectuate zboruri de antrenament la înălţimi mici în spaţiul aerian naţional, zboruri care ar fi fost planificate în urmă cu un an.

• Nicu Fălcoi: "Ne-am decredibilizat complet în ochii partenerilor noştri"

Referitor la inconsecvenţa comunicărilor oficiale pe tema dronei ruseşti căzută la Plauru, senatorul Nicu Fălcoi ne-a spus: "Situaţia este de-a dreptul jenantă, ca să nu folosesc cuvinte mai dure. Comunicarea autorităţilor de la Bucureşti m-a pus într-o situaţie penibilă marţi, când, în calitate de vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NATO, mă aflam la Berlin, la deschiderea unui forum parlamentar ale fostelor state sovietice. Acolo am discutat referior la dronă cu parlamentari şi experţi din Germania, iar eu am susţinut că pe teritoriul ţării noastre nu a căzut nicio dronă, conform informaţiilor primite de la autorităţile de la Bucureşti. După aceea am aflat că de fapt a căzut şi că autorităţile au comunicat prost. Ne-am făcut pur şi simplu de râs şi ne-am decredibilizat complet în ochii partenerilor noştri, probabil că inclusiv în ochii partenerilor NATO. A fost şi declaraţia doamnei Luminiţa Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, care i-a dat aşa «o palmă după ceafă» ministrului de externe al Ucrainei ce susţinea că totuşi drona rusească a căzut pe teritoriul nostru, spunându-i că nu există nimic. Şi eu am fost pus la Berlin într-o situaţie penibilă, din cauza comunicării proaste din partea autorităţilor noastre".

Amintim că situaţia privind drona rusească a fost clarificată abia joi seară de generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, care a delarat la Antena 3 că a aflat că o dronă s-a prăbuşit la Plauru - Ceatalchioi încă de marţi după-amiază, la ora 17:21, la câteva minute după ce preşedintele Klaus Iohannis negase categoric într-o conferinţă de presă cu premierul din Luxemburg.

"Vorbim de elemente dintr-o dronă, descoperite într-o zonă nepopulată. Nu spunem deocamdată dacă e o dronă rusească. E foarte probabil să fi căzut în urma atacurilor din dimineaţa de luni. Am avut prealertare aeriană. Investigaţiile vor dovedi când a venit, de unde, ce fel de zonă e. Noi am ieşit iniţial cu un comunicat, după comunicatul dat de autorităţile din Ucraina. Am verificat senzorii prin Centrul Militar de Comandă, prin Poliţia de Frontieră, am avut avioane F16 în aer şi ne-am concentrat foarte mult pe ideea unei explozii pe teritoriul naţional. Şi nu a fost o explozie pe teritoriul naţional. E posibil ca acel combustibil, motorină cu uleiuri, să fi produs arderea copacilor. (...) Eu am primit informaţia despre descoperirea dronei la scurt timp după terminarea conferinţei de presă a preşedintelui Iohannis pe care a susţinut-o marţi la poligonul militar de la Cincu. I-am raportat ministrului Apărării, iar ministrul l-a informat imediat pe preşedintele Iohannis", a spus, pentru sursa citată, generalul Daniel Petrescu.

Menţionăm că Ministerul Apărării a admis existenţa dronei pe teritoriul României abia miercuri în jurul amiezei, deşi site-ul Geoconfirmed, specializat în localizarea unor evenimente, a demonstrat şi el marţi seara că drona rusească de tip Shahed a ajuns luni dimineaţa pe malul românesc al Dunării, aşa cum susţinea Ucraina.

Şeful Statului Major al Apărării a afirmat că primele cercetări au fost făcute la faţa locului de spionii militari ("structurile de informaţii"), iar de marţi au început să "scotocească" prin zonă şi militarii din Forţele Navale. Daniel Petrescu a precizat că toate datele arată că nu a existat o intenţie a Federaţiei Ruse de a ataca teritoriul României.

"Noi suntem concentraţi acum pe eventualele atacuri asupra teritoriului României, nu asupra evenimentelor colaterale. Sunt responsabil pentru tot ce se întâmplă în Armată, nu o să mă derobez, sunt responsabil. Acum se desfăşoară o investigaţie, vom vedea cât şi cum a greşit fiecare. Nu sunt de acord că acest incident a provocat o criză de credibilitate a Armatei Române. A fost o situaţie care nu a prezentat un pericol foarte mare pentru populaţia României", a mai spus şeful Statului Major al Apărării.

La rândul său, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, Viorel Pană, a declarat tot pentru sursa citată că informaţiile arată că pe teritoriul României nu a căzut drona întreagă, ci fragmente dintr-o dronă explodată, în timp ce şeful Statului Major al Forţelor Navale, Mihai Panait, a spus că militarii din subordinea sa au descoperit resturile dronei.

• Informaţiile primite de la Kiev, negate de autorităţile de la Bucureşti

Amintim că luni, 4 septembrie, autorităţile ucrainene au declarat că o dronă rusească ar fi căzut pe teritoriul României, după atacuri asupra portului Ismail. Autorităţile române au dezminţit această informaţie. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a transmis că "în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României".

Ucrainenii, însă, au susţinut în continuare că acest lucru s-ar fi întâmplat. Ministrul de Externe din Ucraina, Dmytro Kuleba, a declarat că există fotografii care dovedesc că aparatură rusească ar fi căzut în România.

"Nu are rost să nege că a căzut ceva acolo", a spus Kuleba despre autorităţile române.

Marţi, 5 septembrie, în cadrul vizitei de la Poligonul militar Cincu, preşedintele Klaus Iohannis a infirmat declaraţiile oficialilor de la Kiev care au precizat că o dronă rusească ar fi căzut pe teritoriul României, ţară membră NATO.

"Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România", a afirmat preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis a mai adăugat că autorităţile române urmăresc "cu atenţie" atacurile care au loc la doar câteva sute de metri distanţă de graniţa Ucrainei cu România.

• Şi totuşi drona rusească a picat în România

A doua zi, 6 septembrie, la Ceatalchioi a avut loc un desant al militarilor români în căutarea dronei respective, care a fost condus de la faţa locului de ministrul Angel Tîlvăr. După căutări îndelungate, au fost găsite resturile dronei şi craterul făcut la impactul cu solul.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că au fost găsite obiecte "care pot fi asociate unui echipament de tip dronă" pe teritoriul României şi că sunt necesare verificări tehnice pentru a stabili cu exactitate originea acestora. Tîlvăr a afirmat că situaţia este "imputabilă în primul rând Rusiei, pentru că a atacat în mod repetat infrastructuri portuare şi civile" şi că ceea ce s-a întâmplat e normal să stârnească îngrijorare în rândul cetăţenilor.

"Trebuie să facem distincţia între un incident şi un act de agresiune. În momentul de faţă, după ce am găsit obiectele care pot fi asociate unui echipament de tip dronă, trebuie să facem verificări tehnice pentru a avea toate elementele care să ne permită să judecăm situaţia. Nu am motive să cred că a fost vorba de un act de agresiune. (...) Situaţia asta este imputabilă în primul rând Rusiei, pentru că a atacat în mod repetat infrastructuri portuare şi civile. (...) Sunt situaţii care generează îngrijorare şi necesită măsuri de vigilenţă din partea noastră. Ceea ce s-a întâmplat normal că stârneşte preocupare, un element de îngrijorare, dar încercăm să abordăm lucrul ăsta cu responsabilitate şi într-o manieră calmă. România nu e subiectul unei ameninţări imediate", a declarat ministrul Apărării.

Ministrul Angel Tîlvăr a precizat că a avut indicii cu privire la drona respectivă abia marţi în jurul orei 18 şi a menţionat că el i-a transmis iniţial preşedintelui Iohannis că nu a căzut nicio dronă pe teritoriul ţării noastre: "Eu i-am furnizat această informaţie pentru că, la momentul când am făcut prima comunicare pe această speţă, toate datele pe care le-am avut puse la dispoziţie de către colegii mei din cadrul MApN duceau la această concluzie. (...) Informaţiile pe care le aveam erau corecte. În ceea ce priveşte faptul că alţii au ieşit cu alt gen de comunicare, vreau să vă aduc aminte că, atunci când s-a pus problema că rachetele ruseşti au intrat în spaţiul naţional al României venind din Moldova, alţii au spus că spaţiul a fost încălcat, iar noi am ieşit şi am spus că nu a fost încălcat şi am avut dreptate. Şi atunci când a fost incidentul în Polonia au fost tot felul de puncte de vedere exprimate în multe locuri din Europa, iar noi am informat cu corectitudine".

• Preşedintele Iohannis deschide Summitul I3M cu declaraţii despre dronă

În aceaşi zi, în alocuţiunea rostită la deschiderea Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, eveniment ce a avut loc la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Am fost informat în timp real de către Ministerul Apărării cu privire la această descoperire şi am solicitat investigarea de urgenţă şi profesionistă a provenienţei acestor componente, precum şi a momentului şi circumstanţelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României. În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situaţie ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale României, stat aliat NATO. Aşa cum am mai menţionat, aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, care sunt crime de război, au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească. Suntem însă alerţi şi în contact permanent cu ceilalţi aliaţi din NATO. O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apăraţi, iar România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră".

Ulterior, la conferinţa de presă de la finalul Summitului I3M, şeful statului a precizat de ce iniţial a negat acest incident: "În situaţia în care ne aflăm, în situaţia de război la graniţa noastră, trebuie să înţelegem că avem o situaţie fluidă, cum spun experţii. Deci astăzi, avem altă situaţie decât ieri, asta este. Toată comunicarea noastră a fost făcută cu bună credinţă şi în baza dovezilor de care am dispus noi. Nu putem să facem afirmaţii care angajează Statul român în baza unor supoziţii. Trebuie să avem dovezi pentru asta. Ministerul Apărării m-a informat, şi sunt convins că de bună credinţă, că nu există astfel de piese şi asta a fost comunicarea făcută public. Între timp, situaţia s-a schimbat, au apărut astfel de piese, am dispus verificări rapide, profesioniste, după care vom face următorii paşi. Însă, între timp, am informat Aliaţii NATO, ambasadorul nostru de la NATO a fost însărcinat, în primul rând, să informeze pe Secretarul General, în al doilea rând, să informeze Aliaţii, lucru care s-a întâmplat chiar în această dimineaţă, când ambasadorul nostru, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, a informat oficial pe toţi Aliaţii de incidentul, posibilul incident, şi de faptul că au fost găsite rămăşiţe care, foarte probabil, sunt de dronă. Aici ne găsim în momentul de faţă şi, în măsura în care cercetările aduc noi dovezi, putem să facem următorii paşi şi să comunicăm, evident, tot ceea ce se găseşte".

Brambureala comunicării oficiale de la Cotroceni a fost criticată de social-democratul Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării Naţionale.

"Şeful statului, înainte de a cere o anchetă, s-a grăbit să nege. Probabil că ar fi fost mai bine să aştepte să se facă o anchetă, să se vadă dacă, într-adevăr, s-a întâmplat acest lucru. Mi s-a părut că în comunicarea Ucrainei, a ministrului de externe al Ucrainei era vorba de un atac care a ajuns pe teritoriul României, deci oarecum se presupunea ideea că a fost un atac pe teritoriul României. Acum vedem doar nişte resturi de dronă care puteau să ajungă de pe urma unei explozii, care a fost în spaţiul aerian al Ucrainei, dar a ajuns pe teritoriul nostru. Trebuie să vedem ce se întâmplă. Este bine ca preşedintele României, dacă poate, să comunice mai exact, când este vorba de o asemenea situaţie. Ceea ce putem să ştim este faptul că nu a fost un atac la adresa teritoriului României. Este, totuşi, o atingere adusă teritoriului nostru, dar nu credem că este vorba de o atingere cu intenţie a unui teritoriu care aparţine unei ţări NATO", a declarat Vasile Dîncu.

• Nicolae Ciucă: "A fost un aparat de supraveghere asupra căruia s-a pierdut controlul"

În cazul fragmentelor de dronă găsite în judeţul Tulcea, nu există urme ale unei explozii, ci a fost un aparat de supraveghere asupra căruia s-a pierdut controlul şi s-a prăbuşit în ţara noastră a declarat, vineri, Nicolae Ciucă, fost premier şi fost ministrul al Apărării în guvernele Orban şi Cîţu, citat de news.ro. El a menţionat că tehnologia nu ajută la a vedea tot, de aceea este nevoie de o verificare la faţa locului pentru confirmarea sau infirmarea unei astfel de informaţii.

"Sunt aspecte care, pur şi simplu, se petrec în proximitatea României, la limita de graniţă dintre România şi Ucraina. (...) Este clar că nu trebuie să se întâmple lucrurile de o asemenea manieră. Este nevoie totuşi să conştientizăm că ne aflăm într-o situaţie deosebit de complexă din punctul de vedere al securităţii şi că există posibilitatea ca, din greşeală, astfel de echipamente, cum a fost acesta, nu a fost un echipament exploziv, că am înţeles din tot ceea ce s-a întâmplat acolo că nu există urme ale unei explozii, ci a fost un aparat de supraveghere asupra căruia s-a pierdut controlul şi s-a prăbuşit pe teritoriul României. Da, astfel de chestiuni se pot întâmpla. Faptul că până când nu avem o certitudine faţă de ceea ce se poate afla la faţa locului şi iată că de multe ori tehnica şi tehnologia nu ne ajută să vedem absolut totul şi este nevoie ca omul să meargă şi să verifice la faţa locului, să confirme sau să infirme o astfel de informaţie", a declarat Nicolae Ciucă.

El a precizat că este datoria Ministerului Apărării Naţionale şi a tuturor instituţiilor din sistem care îşi desfăşoară activitatea pe frontiera României, la graniţa cu Ucraina "să evalueze situaţia şi să realizeze acel dispozitiv de supraveghere, monitorizare şi avertizare, astfel încât populaţia din zona respectivă să poată să fie atenţionată din timp despre eventualitatea oricărui pericol".