TABAC 2013 / CONTRABANDA A CRESCUT LA PESTE 15%, ÎN IANUARIE Producătorii: "Piaţa neagră a tutunului ar putea creşte din nou"

• Reorganizarea instituţiilor, modificarea legislaţiei şi aplicarea accizei vor intensifica comerţul ilicit

Piaţa neagră a tutunului ar putea creşte din nou, în lunile care urmează, consideră producătorii din domeniu, care susţin că actualul context nu ajută cu nimic sectorul în cauză.

Jucătorii din industrie susţin aceas-tă afirmaţie cu câteva argumente, printre care se numără reorganizarea anunţată a instituţiilor competente în combaterea contrabandei, care va crea un gol de autoritate, propunerile pentru revizuirea Directivei pe tutun, care se află în dezbatere în Parlamentul European, precum şi devansarea cu trei luni a creşterii accizei.

Potrivit studiului "Novel Research" pe luna ianuarie a anului în curs, comerţul ilicit cu ţigarete a cres-cut, deja, în prima lună a lui 2013 faţă de noiembrie anul trecut, la 15,4%, de la 13% - un nivel care s-a menţinut constant pe parcursul lui 2012.

Marian Marcu, directorul companiei "Novel Research", consideră că această evoluţie a comerţului ilicit a avut loc pe fondul majorării diferenţei de preţ între produsele legale şi cele ilicite.

În vederea reducerii contrabandei cu ţigarete, producătorii au înaintat autorităţilor de resort o serie de propuneri concrete.

Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră că este nevoie în continuare de îmbunătăţirea cadrului legislativ unitar care să reglementeze mai clar infracţiunile de contrabandă şi evaziunea fiscală.

Potrivit reprezentanţilor indus-triei, aplicarea criteriului cantitativ pentru calificarea infracţiunii de evaziune fiscală/contrabandă, atât pe teritoriul vamal naţional, cât şi în punctele de trecere a frontierei, ar fi de natură să simplifice procedurile.

Totodată, este necesară instituirea unor mecanisme de verificare şi calificare a infracţiunilor în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal.

Atribuirea unor competenţe specifice poliţiei locale şi jandarmeriei, pentru sancţionarea vânzării produselor de contrabandă în pieţe, târguri sau pe stradă, este o măsură care ar trebui, de asemenea, adoptată.

O altă propunere se referă la confiscarea mijlocului de transport folosit pentru activităţi ilicite, indiferent dacă a fost sau nu modificat în acest scop. Referitor la aspectul menţionat, legislaţia ar trebui să prevadă că mijloacele de transport modificate, care au fost confiscate, nu pot fi valorificate, ci distruse, pentru a nu fi cumpărate din nou de contrabandişti.

Industria reiterează şi cererea de reluare a scanării tuturor mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei.

În acelaşi timp, sumele primite de statul român ca urmare a acordurilor semnate de marii producători de tutun cu Comisia Europeană ar trebui să fie alocate explicit pentru combaterea traficului ilicit, dotarea cu echipamente speciale, mentenanţa echipamentelor existente, precum şi pentru instituirea unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în domeniu. La sfârşitul anului trecut, circa trei milioane de euro primite anterior de stat în urma acestor acorduri au fost direcţionate către ANAF/Vamă, pentru dotări.

Anul trecut, au fost încasate pes-te 3 miliarde euro din accizele şi taxele plătite de industria tutunului, care înseamnă 2,7% din PIB, 8,9% din totalul veniturilor bugetare şi 42% din totalul veniturilor din accize.

Totodată, au fost încasate peste 2 miliarde euro din taxa pe viciu, începând din 2006, când a fost introdusă aceasta. Potrivit jucătorilor din domeniu, în medie, taxele reprezintă 80% din preţul unui pachet de ţigarete. În sector, activează direct circa 3.000 de persoane.

GILDA LAZĂR , Director Corporate Affairs & Communications, JTI Româ-nia, Moldova şi Bulgaria: "Creşterea contrabandei cu 2,4 puncte procentuale reprezintă aproape 100 de milioane de euro care s-au dus pe piaţa neagră în loc să meargă la bugetul de stat. Principala cauză pare să fie majorarea preţurilor pe piaţa legală, ca urmare a influenţei cursului valutar la care se plăteşte acciza începând cu luna ianuarie (cu 5% mai mare faţă de 2012), în timp ce preţurile produselor de contrabandă au rămas neschimbate. Este cu atât mai îngrijorător cu cât preţurile pe piaţa legală vor continua să se majoreze în perioada următoare, dată fiind decizia Guvernului de devansare cu trei luni a creşterii accizei. Industria este pe cât de importantă pentru buget - taxele plătite anul trecut înseamnă aproape 9% din veniturile bugetare - pe atât de vulnerabilă la factorii externi. Tutunul este singurul domeniu în care există o strategie naţională multianuală privind comerţul ilicit. Drept urmare, producătorii au solicitat înfiinţarea unui Consiliu inter-ministerial care să coordoneze iniţiativele de reglementare în domeniu şi să asigure consultarea între instituţii. Este absolut necesară coordonarea în acest sector, pentru ca România să poată avea o poziţie coerentă faţă de iniţiativele cu impact economic şi social major, inclusiv faţă de Proiectul noii Directive privind produsele din tutun".

•

SORANA MANTHO, Director Corporate Affairs Philip Morris Româ-nia şi Bulgaria: "Anul trecut declaram că obiectivul pe care autorităţile trebuie să-l aibă în vedere este de a reuşi o scădere sub pragul psihologic de 13% şi apropierea de nivelul european al contrabandei cu ţigarete, de circa 10%. Am început anul 2013 cu o creştere a contrabandei cu ţigarete la peste 15% din piaţă, care schimbă trendul des-cendent înregistrat în ultimul an. Sperăm ca această creştere să fie temporară. Este esenţial să nu asistăm la o nouă escaladare a fenomenului ilicit pe piaţa de ţigarete din România. În ceea ce ne priveşte, producătorii de ţigarete vor continua să sprijine autorităţile, prin expertiza pe care o au la nivel global şi prin programe concrete. Aceste programe vor putea fi eficiente, aşa cum au fost şi în trecut, dacă vom funcţiona într-un cadru de reglementare echilibrat".

•

ADRIAN POPA, Director Corporate & Regulatory Affairs BAT Europa de Sud-Est: "Pe lângă faptul că urmează o reoganizare anunţată a instituţiilor competente în combaterea evaziunii fis-cale, este bine ştiut că proiectul de Directivă iniţiată de Comisia Europeană prevede, într-un viitor apropiat, standardizarea formei pachetelor, precum şi interzicerea ţigaretelor slims, a celor mentolate şi a celor cu arome. Pachetele standard vor fi mai uşor de contrafăcut, iar produsele interzise de Directivă, dar legale în ţările vecine, care nu sunt membre UE, se vor regăsi în piaţa neagră. Ţigaretele slim şi mentol reprezintă circa 20% din piaţa legală în România. Având în vedere că un punct procentual de contrabandă înseamnă aproximativ 40 de milioane de euro în minus la buget, statul român va pierde circa 800 milioane euro".

•

În vămile noastre nu mai există magazine Duty Free înregistrate în România, acestea fiind doar sârbeşti, moldoveneşti sau ucrainene.

Potrivit surselor din domeniu, cele mai multe produse tip Duty Free au intrat, în ultima vreme, în România prin Bulgaria, fiind produse în Macedonia sau Grecia.

Ca mod de operare, aceste unităţi comerciale cumpără produse cu marcaj Duty Free pe care le vând mai departe unor grupări ce le distribuie în teritoriu. Transporturile mai mari sunt făcute, de obicei, cu ştiinţa autorităţilor din zona respectivă.

Produsele sunt aduse în România, o parte rămân pe piaţa locală şi o altă parte sunt duse către Europa de Vest, prin Ungaria.

"Micul trafic are şi el o pondere destul de însemnată în contrabanda cu ţigarete Duty Free", ne-au precizat sursele citate, adăugând că acesta are două componente - cel destinat consumului propriu şi cel care poate fi asimilat contrabandei când un călător (de obicei cetăţean român cu domiciliul în apropierea graniţei) trece prin punctul vamal de câteva ori pe zi doar pentru a cumpăra ţigarete de la magazinele Duty Free.

Produsele contrafăcute, marcate ca fiind "Duty Free" pentru a fi mai credibile consumatorilor, reprezintă altă sursă de contrabandă cu ţigarete. Producţia lor are loc în fabrici clandestine de pe teritoriul unor state ca Ucraina şi Moldova, dar şi România sau Ungaria, ne-au mai spus sursele din piaţă. Potrivit acestora, traseul produselor nu include vânzarea către magazine tip Duty Free, însă consumatorii finali au impresia că aceste ţigarete provin din astfel de magazine.