TABAC/DACĂ LUĂM ÎN CALCUL PREZENŢA ŢIGĂRILOR UCRAINENE ÎN PIEŢE ŞI MAGAZINE Nu putem vorbi de diminuarea contrabandei

• Interviu cu senatorul PSD Valer Marian, vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii

Reporter: Voi începe prin a vă întreba în ce stadiu se află procesul pe care Sorin Blejnar vi l-a intentat anul trecut?

Valer Marian: Vineri, 24 februarie 2012, am avut, la Judecătoria Cluj-Napoca, prima înfăţişare în procesul de daune morale pe care preşedintele ANAF Sorin Blejnar mi l-a intentat cu un an în urmă, res-pectiv în data de 1 martie 2011, când a înregistrat o acţiune în acest sens la Judecătoria Satu Mare. Prin acţiunea introdusă, şeful Fiscului din România mi-a solicitat daune morale de 1 leu şi m-a obligat să-mi cer scuze în două cotidiane şi la două televiziuni naţionale, cu motivaţia că i-aş fi prejudiciat imaginea publică prin anumite declaraţii politice, îndeosebi prin declaraţia intitulată "Apel către procurorii DNA: Nu-l lăsaţi în pace pe Sorin!", în care am făcut referire la implicarea sa în contrabanda cu carburanţi şi cu ţigări. La cererea reclamantului Blejnar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a strămutat procesul de la Judecătoria Satu Mare la Judecătoria Cluj-Napoca, unde constituie obiectul dosarului nr. 2233/298/2011. Şeful Fiscului nu s-a prezentat, însă, la primul termen, nici personal, nici prin avocaţi, invocând că nu a fost citat la domiciliul ales, care este sediul profesional al societăţii de avocatură Manolache şi Asociaţii, la care este asociată şi soţia sa, Andreea Florentina Blejnar, ci a fost citat la domiciliul său legal, pe care l-a menţionat, de altfel, în cererea de chemare în judecată. Din cauza acestui viciu de procedură, procesul a fost amânat pentru data de 18 mai 2012. Sorin Blejnar nu s-a prezentat nici la Judecătoria Satu Mare, la termenul fixat în data de 8 iunie 2011, solicitând strămutarea cauzei. Mă aşteptam să vină vineri, după ce, în data de 11 noiembrie 2011, a declarat unui post naţional de televiziune că principalii săi defăimători, fosta şefă a Vămii Ploieşti Diana Severin, şeful Sindicatului Poliţiştilor Pro Lex Vasile Lincu şi senatorul PSD de Satu Mare Valer Marian, nu au curajul să se prezinte la procesele intentate acestora. M-am prezentat în faţa Instanţei de la Cluj cu două genţi pline cu probe scrise, respectiv cu documente oficiale, articole de presă şi sesizări ale oamenilor muncii din vămi, instituţii fiscale, servicii speciale şi chiar din satul său natal, Troaş, din comuna Săvârşin, judeţul Arad. Totodată, am pregătit o listă cu martori pentru încuviinţarea audierii de către instanţă, precum şi un interogatoriu amplu, cu circa 200 de întrebări privind trecutul şi prezentul şefului Fiscului din România. Sper ca reclamantul Blejnar să se prezinte la termenul următor, iar dacă are probleme cu banii de drum, mă oblig să-i achit cheltuielile de deplasare, inclusiv pe calea aerului. Dacă tot a venit vorba de bani, eram pregătit să-i achit şi despăgubirile de 1 leu, oscilând doar, dacă să-i dau banii în palmă sau pe frunte, pentru a-l testa dacă, în calitate de colector şef al banilor poporului român, ştie cum arată cea mai mică bancnotă românească. Dacă şeful Fiscului m-a provocat în acest proces, ţin să precizez că voi aborda acest diferend sub deviza "No surrender", adică fără milă, fără îndurare, fără iertare, fără predare, fără capitulare.

Reporter: Trecând de la particular la general, după acţiunile autorităţilor de combatere a contrabandei cu tutun de anul trecut, cum a evoluat această piaţă ilegală?

Valer Marian: După descinderile şi arestările efectuate în unele vămi în primul trimestru al anului trecut, s-a constatat o diminuare, dar nu substanţială, a contrabandei cu ţigări din Ucraina în judeţele din Nord-Vestul României care au frontieră cu această ţară (Satu Mare şi Maramureş). Spre comparaţie, conform bilanţurilor Inspectoratului Judeţean Satu Mare al Poliţiei de Frontieră (IJPF), în primul semestru al anului 2010 poliţiştii de frontieră au confiscat 210.260 pachete de ţigări, în valoare de 895.108 lei, iar în primul semestru al lui 2011 au confiscat 170.111 pachete de ţigări, în valoare de 725.000 lei. În mod sus-pect, IJPF Satu Mare nu a făcut cunoscut şi bilanţul pe al doilea semes-tru al anului 2011. Diminuarea relativă a contrabandei şi o acalmie temporară, de câteva luni, la frontiera cu Ucraina, s-au datorat şi schimbării puterii de la Kiev, actuala guvernare de centru stânga declanşând o campanie de epurare în rândul grănicerilor şi vameşilor din statul vecin care au fost cunos-cuţi ca fideli şi sponsori ai fostei guvernări portocalii. În cadrul acestei campanii, a fost mătrăşit din funcţie inclusiv celebrul general Motroşilov, comandantul regimentului de grăniceri de la Vinogradov, care era implicat în coordonarea şi protejarea unor reţele de contrabandişti ucraineni.

Dacă avem însă în vedere, ca barometru, prezenţa ţigărilor ucrainene în pieţele de alimente din oraşe, în magazinele de cartier şi în bufetele săteşti, nu utem vorbi de o diminuare a fenomenului contrabandei, ţigările cu timbru ucrainean putând fi găsite în toate pieţele din judeţul Satu Mare. Barometrul local al contrabandei cu ţigări îl constituie Piaţa Someş, din municipiul Satu Mare, unde ţigările ucrainene sunt oferite la tot pasul şi ceas de ceas, majoritatea sătmărenilor neputând să-şi facă cumpărăturile fără să fie deranjaţi de contrabandişti, în mare majoritate romi.

Reporter: Şi-au diversificat contrabandiştii metodele de acţiune?

Valer Marian: În timp ce s-a constat o diminuare a contrabandei cu ţigări în vămi, respectiv în Vama Halmeu din judeţul Satu Mare, a crescut exponenţial contrabanda pe aşa-zisa fâşie verde de pe frontiera româno-ucraineană (cu microbuze, autoturisme, căruţe, cai, măgari sau cu spatele). Contrabandiştii sătmăreni folosesc şi metode neconvenţionale pentru a scăpa de rigorile legii. Aceştia merg cu căruţele trase de cai bine dresaţi până în zona de frontieră, le încarcă cu ţigări de contrabandă pe care le acoperă cu fân, porumb etc., în funcţie de anotimp, iar apoi trimit caii singuri către domiciliu. Astfel, contrabandiştii nu riscă nimic în cazul în care poliţiştii de frontieră interceptează căruţa şi caii, ei fiind deja de mult acasă. Dacă nu se întâmplă nimic deosebit, încet-încet ajung şi caii acasă, trăgând după ei căruţa burduşită cu ţigări de contrabandă.

Reporter: Puteţi să ne daţi câteva exemple de cazuri de contrabandă?

Valer Marian: În 18 septembrie 2011, pe un teren accidentat, într-o pădure din zona localităţii Bixad, poliţiştii de frontieră au găsit 15 baxuri, adică 7.500 de pachete de ţigări "Jin Ling", în valoare de aproximativ 31.500 lei, dar contrabandiştii care transportau marfa s-au făcut nevăzuţi.

În octombrie 2011, în maşina unei femei din Batarci, poliţiştii de frontieră au găsit 5.000 de pachete de ţigări "Jin Ling". Peste câteva zile, poliţiştii de frontieră au observat, pe direcţia localităţii Dabolţ, mai multe persoane care au trecut frontiera din Ucraina în România, trans-portând colete voluminoase. Au acţionat imediat pentru reţinerea grupului, somând persoanele respective, însă acestea nu s-au supus somaţiilor, dar au abandonat coletele. În cele 15 colete abandonate în apropierea frontierei, poliţiştii au găsit 7.500 de pachete de ţigări marca "Jin Ling", cu timbru fiscal ucrainean, provenite din magazine de tip "duty free", valoarea lor fiind de 32.250 lei.

În noiembrie 2011, în maşina unui cetăţean din Satu Mare, poliţiştii de frontieră au găsit cinci colete în care se aflau 2.500 de pachete de ţigări marca "Jin Ling", în valoare totală de 10.775 lei, pe care erau aplicate timbre de duty free Ucraina.

În 16 decembrie, lucrători din cadrul IJPF Satu Mare au confiscat, în apropierea oraşului Negreşti - Oaş, aproximativ 15.000 de pachete cu ţigări de provenienţă ucraineană, în valoare de 64.500 lei, pe care mai multe persoane au încercat să le introducă ilegal în ţară. Pe lângă aces-te capturi, contrabandiştii au reuşit, cu siguranţă, să introducă şi alte cantităţi de ţigări în ţară, fără să fie prinşi de autorităţi.

Reporter: A fost finalizat vreunul dintre dosarele în care apar nume ale lucrătorilor vamali?

Valer Marian: La începutul lunii decembrie 2011, Tribunalul Satu Mare s-a pronunţat în dosarul "Mita de la Vama Halmeu", condamnându-i pe cei cinci inculpaţi la pedepse cu închisoare în penitenciar, însumând 24 de ani. Fosta şefă a Biroului Vamal Halmeu, Nicoleta Dobrescu, a fost condamnată la patru ani şi şase luni închisoare pentru dare de mită, reţinându-se în sarcina sa că a oferit prin intermediari suma de 130.000 de euro pentru a fi numită interimar în această funcţie de către preşedintele Autorităţii Naţionale Vamale. Putem spune că atât DNA, cât şi justiţia au acţionat rapid şi ferm în ceea ce priveşte fosta vameşă şefă şi intermediarii mitei de la Halmeu, dar aşteptăm să manifes-te aceeaşi fermitate şi faţă de fostul şef al Autorităţii Naţionale Vamale, Radu Mărginean, şi faţă de plasatorul mitei la nivel politic înalt, Eugen Petrescu, membru şi sponsor important al PDL la Bucureşti, referitor la care DNA a dispus disjungerea urmăririi penale, în martie 2011, şi nu s-a mai auzit nimic des-pre evoluţia anchetei. Sper că aceştia nu vor beneficia de imunitate penală datorită relaţiilor lor apropiate cel puţin cu al doilea om în stat, preşedintele Senatului Vasile Blaga, cunoscut fiind că Radu Mărginean a fost subalternul şi succesorul lui Blaga la şefia Direcţiei Regionale Vamale Oradea. Sper să nu conteze şi să nu aibă acoperire nici unele dis-cuţii purtate cu diverşi subalterni regionali şi judeţeni de către actualul şef al Autorităţii Naţionale Vamale, Viorel Comăniţă (ce deţine şi funcţia de vicepreşedinte ANAF şi este cunoscut drept mâna dreaptă a preşedintelui Sorin Blejnar încă din perioada când a fost directorul Direcţiei Juridice şi a Direcţiei Supraveghere Accize din ANAF), care se laudă cu relaţiile sale apropiate cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, afirmând că este coleg de generaţie juridică cu aceasta şi că au coabitat profesional la Sibiu (Comăniţă ca avocat, Kovesi ca procuror).

Reporter: Cunoaşteţi cazuri de contrabandă în care ar fi fost implicaţi angajaţi ai statului şi care nu au fost puşi sub urmărire?

Valer Marian: Cazuri notorii de contrabandă cu ţigări în care nu a fost declanşată urmărirea penală sunt cele în care au fost implicaţi şeful Inspectoratului Judeţean Satu Mare al Poliţiei de Frontieră, comisarul şef Vasile Maxim, şi locţiitorul acestuia, Tiberiu Gim Giurea, des-pre care presa locală face dezvăluiri de 4-5 ani şi referitor la care am făcut şi eu declaraţii politice şi interpelări în cei trei ani de când sunt parlamentar. Aceştia au fost numiţi în funcţii de actuala putere portocalie în 2005 şi au rămas neclintiţi sub toate guvernările, în timp ce, aşa cum am precizat anterior, în Ucraina, o ţară non-UE, omologii lor au fost schimbaţi când s-a produs alternanţa de putere. Am descoperit că misterul impunităţii şefilor poliţiştilor sătmăreni de frontieră rezidă în protecţia asigurată de politicieni sau de servicii secrete, comisarul şef Maxim fiind protejat de prefectul judeţului Satu Mare Radu Giurcă, iar comisarul şef Giurea este ofiţer acoperit al unui serviciu secret. Din păcate, şi am spus-o şi cu alte ocazii, de contrabanda cu ţigări n-au fost străini nici şefii inspectoratelor de poliţie şi ai serviciilor de informaţii şi protecţie internă (SIPI) din judeţele Satu Mare şi Maramureş. Cel mai elocvent caz de neurmărire penală este până recent ministrul Administraţiei şi Internelor Constantin Traian Igaş, care a fost implicat în activităţi de contrabandă cu ţigări, potrivit unor foşti sau actuali poliţişti, ofiţeri de informaţii sau cetăţeni din judeţul Arad. De altfel, în toamna anului 2010, după ce a ajuns ministru de interne, prima grijă a lui Igaş a fost să-l avanseze la gradul de chestor, cu concursul preşedintelui Traian Băsescu, pe şeful Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, comisarul şef Ioan Ioan Handra, având intenţia să-l promoveze ulterior şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră. Nu şi-a îndeplinit ultimul obiectiv pentru că, printr-o declaraţie politică şi printr-o interpelare parlamentară, am dezvălui că, în 2002, acest Handra a fost dat afară din funcţia de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Nădlac, pentru că autorităţile maghiare au comunicat că a fost depistat ca fiind implicat în contrabanda cu ţigări. Deşi nu a reuşit să-l plaseze pe chestorul Handra în fruntea poliţiştilor români de frontieră, ministrul Igaş a reuşit să-şi pună oameni de încredere în fruntea inspectoratelor teritoriale ale poliţiei de frontieră din Timişoara (Cristinel Şaptebani), Oradea (Gheorghe Iancu) şi Sighetu Marmaţiei (Liviu Bute), obţinând, astfel, controlul pe sud-vestul şi nord-ves-tul Româ-niei, respectiv din judeţul Caraş-Severin până în judeţul Suceava.

Reporter: Aţi amintit de mai multe ori de ţigările "Jin Ling". Aceste ţigări sunt cel mai des introduse în ţară în mod ilegal?

Valer Marian: În toamna anului trecut au început să apară primele capturi mai importante ale poliţiştilor de frontieră sătmăreni la frontiera cu Ucraina. În majoritatea cazurilor, contrabandiştii au încercat să introducă în România ţigări marca "Jin Ling", care nu au o piaţă de desfacere legală în Europa. Acest brand nu şi-a făcut niciodată reclamă şi aceste ţigări nu pot fi găsite în magazine, fiind vândute numai în mod ilegal şi fiind traficate de către grupări care speră să oţină câştiguri imense prin vânzarea unor ţigări fără licenţă, fără accize şi taxe, pe piaţa neagră din Europa. Potrivit unei cercetări realizate de Reporterii Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, ţigările "Jin Ling" sunt produse în mod legal în fabrici ruseşti şi ucrainene, dar sunt destinate pieţei ilegale europene. Oficiali ai Biroului Anti-Fraudă al Uniunii Europene (OLAF) au format un Task Force dedicat problemei "Jin Ling". Potrivit acestora, traficul cu "Jin Ling" a devenit o problemă majoră în UE, cauzând pierderi importante pentru bugetele naţionale, dar şi pentru bugetul UE.

Reporter: Mulţumesc!