TABAC/FĂRĂ SĂ AJUNGĂ LA NIVELUL DIN 2008, JTI şi-a crescut volumul vânzărilor, anul trecut

Anul trecut a fost unul cu o instabilitate mai redusă pentru Japan Tobacco International (JTI), lucru care a fost observat, de altfel, la nivelul întregii industrii a tutunului. Volumul vânzărilor JTI a crescut, în 2011, comparativ cu 2010, fără a ajunge, însă, la nivelul lui 2008, ne-a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs în cadrul JTI. Domnia sa ne-a spus că anul trecut, datorită scăderii pieţei negre şi revirimentului pieţei legale, volumul vânzărilor JTI a fost cu circa 13% mai mare, comparativ cu anul precedent. Pe plan global, JTI a avut vânzări nete de 10,2 miliarde dolari, în anul fiscal încheiat în decembrie 2010, potrivit reprezentantului companiei, care ne-a declarat: "Am continuat să investim în oameni, în branduri, în programele de responsabilitate socială (CSR), în fabrica de pe Platforma Pipera, ceea ce facem de altfel an de an, încă de la intrarea pe piaţa locală. JTI, care are o cotă de aproape un sfert din piaţa ţigaretelor din Româ-nia, desfăşoară programe de CSR din aprilie 1998, în mod continuu şi susţinut. Caracterul acestui efort este unul de permanenţă, neavând un profil sezonier. Începând cu anul 2000, printre altele, JTI organizează anual < Întâlnirile JTI >, un eveniment care a devenit un reper al excelenţei pentru publicul iubitor de cultură din România".

• JTI România investeşte în fabrica din Pipera

JTI România are în curs de derulare un program de investiţii în fabrica de pe Platforma Pipera. Investiţiile pe care şi le-a propus compania presupun modernizarea fabricii şi crearea de locuri de muncă. În prezent, societatea are circa 1.000 de angajaţi.

JTI este compania internaţională de tutun deţinută de "Japan Tobacco", al treilea jucător ca mărime al industriei, cu un procent de 11% din piaţa globală. Grupul a fost format în 1999, când "Japan Tobacco" Inc. a achiziţionat filialele internaţionale ale companiei multinaţionale americane R.J Reynolds.

În 2007, compania "Gallaher" a fost preluată de "Japan Tobacco" pentru 9,4 miliarde lire sterline. La momentul respectiv, aceasta a reprezentat cea mai mare achiziţie străină efectuată de o companie japoneză.

JTI este prima companie internaţională de tutun care a investit în România încă din 1993, sub fostul nume de "RJ Reynolds".

Pe piaţa locală, JTI România deţine un portofoliu variat: "Sobranie", în categoria Prestige; "Camel", "Glamour", "Sobranie KS" şi "Sobranie SS", pe segmentul Premium; "Winston", în categoria Mid; "Winchester", "More", "Monte Carlo", pe segmentele Base şi Value.

În 2011, compania a lansat o serie de produse, cum ar fi "Winston 100's", "Sobranie Super Slims" sau "Camel Black & White".

În prezent, peste jumătate din producţia fabricii din Bucureşti este des-tinată exportului, faţă de peste un s-fert anul trecut, circa 20% în 2009 şi aproximativ 5% în anii anteriori.

Potrivit Gildei Lazăr, JTI a demarat afacerile în România importând "Camel", din Germania. Începand cu 2009, fabrica JTI de pe Platforma Pipera exportă "Camel" în Germania. Toate ţigaretele "Camel" fără filtru comercializate în statele Uniunii Europene sunt produse la Bucureşti. JTI mai exportă multe alte branduri, în numeroase ţări, din America de Sud până în Asia şi Australia.

Compania este prezentă în 120 de ţări şi are circa 25.000 de angajaţi.

În cazul JTI, există o unitate centrală care achiziţionează materiile prime şi materialele pentru toate fabricile grupului, la nivel global, de la marii dealeri de tutun (companiile de "leaf") sau de la bursele de mărfuri.

• Gilda Lazăr: În timp ce inventivitatea contrabandiştilor este inepuizabilă, bugetul statului pentru combaterea contrabandei s-a redus substanţial

Contrabanda reprezintă unul dintre principalii factori care influenţează industria tutunului. În toamna anului trecut, contrabanda cu tutun a înregistrat o creştere de peste 3 punc-te procentuale, în două luni, care ar putea fi cauzată de sezonalitate, de aşteptările legate de sfârşitul de an, precum şi de îngrijorarea populaţiei referitoare la adâncirea crizei economice, coroborată cu sporirea cheltuielilor în perioada de iarnă, este de părere reprezentantul JTI: "Ar mai trebui adăugat că, în timp ce inventivitatea contrabandiştilor eate inepuizabilă - acum se transportă ţigaretele ilegal şi cu deltaplanul sau pe sub apă - bugetele alocate de instituţiile competente ale statului pentru combaterea contrabandei, precum şi numărul lucrătorilor vamali şi ai Poliţiei de Frontieră, s-au redus substanţial".

Evoluţia contrabandei depinde într-o foarte mare măsură de politicile fiscale, este de părere Gilda Lazăr, care ne-a explicat: "Dacă vorbim de fiscalitate, în momentul de faţă exis-tă în Codul Fiscal un calendar până în 2018, care prevede creşteri anuale ale accizelor, predictibile şi suportabile, la fiecare 1 iulie. Prin acest calendar este transpusă Directiva 64/2011 cu privire la taxarea tutunului, care acordă noilor state membre UE o perioadă de graţie de patru ani pentru alinierea la noul nivel al accizelor (90 euro pe mia de ţigarete). Sperăm că acest calendar, publicat în Codul Fiscal, să fie respectat şi în anii care urmează, iar eforturile Ministerului Finanţelor în privinţa stabilităţii fiscale sau eforturile autorităţilor de combatere a contrabandei să nu fie zădărnicite de iniţiative paralele, cum a fost cea de creştere a aşa numitei < taxe pe viciu >, promovată în proiectul de lege a sănătăţii de la sfârşitul anului trecut (retras, între timp). S-a vazut deja că o politică fiscala necorelată cu puterea de cumpărare a populaţiei are efecte contrare scopului iniţial de a aduce venituri suplimentare la buget.

• Legislaţia în domeniu mai poate fi îmbunătăţită

Eforturile autorităţilor pentru combaterea pieţei negre trebuie să continue, lucru din ce în ce mai dificil, dacă luăm în calcul disponibilizările de personal din cadrul instituţiilor competente în reducerea comerţului ilicit. Iar 2012 nu promite să fie un an mai bun pentru sectorul bugetar. Industria încearcă să compenseze această stare de fapt prin încheierea unor protocoale de colaborare cu autorităţile, ne-a spus Gilda Lazăr. Domnia sa ne-a menţionat că, printr-un astfel de protocol, JTI a donat, începând de anul trecut, Autorităţii Naţionale a Vămilor, 30 de câini destinaţi depistării ţigaretelor de contrabandă: "Donaţia include şi maşinile necesare transportului patrupedelor, hrana şi ţigaretele folosite în cadrul antrenamentelor. Vom continua să colaborăm cu autorităţile, punând la dispoziţia instituţiilor statului expertiza dobândită pe alte pieţe. Apreciem foarte mult semnarea Planului Strategic Naţional de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete în perioada 2012-2014 şi susţinem o abordare integrată".

Şi în ceea ce priveşte legislaţia, deşi aceasta a fost îmbunătăţită, exis-tă încă loc pentru modificări referitoa-re la simplificarea ei, precum şi la aplicarea unitară şi eficientă, consideră reprezentantul JTI: "Credem că aplicarea criteriului cantitativ pentru calificarea infracţiunii de evaziune fiscală/contrabandă, atât pe teritoriul vamal naţional, cât şi în punctele de trecere a frontierei ar fi de natură să simplifice procedurile. În prezent, pe teritoriul României este infracţiune deţinerea, transportul sau comercializarea fără drept a unei cantităţi de 10.000 de ţigarete, iar în punctele de trecere a frontierei este infracţiune introducerea/scoaterea ilegală din ţară a ţigaretelor în valoare de peste 20.000 de lei. De asemenea, dacă persoana care transportă ilegal ţigaretele declară că nu cunoaşte provenienţa mărfii, nu i se face dosar penal şi nu se confis-că vehiculul, pentru că se considera că nu a existat intenţia de contrabandă. Se impune, totodată, clarificarea situaţiei existente la frontiera internă, cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal. În ultima vreme s-a constatat introducerea ilegală de ţigarete (aşa numitele < illicit whites >, mărci neconsacrate) pe teritoriul comunitar prin porturile greceşti, acestea ajungând să tranziteze România spre ţările din Vest".

Alte măsuri necesare ar fi, în opinia domniei sale, atribuirea unor competenţe clare poliţiei locale, pentru sanc-ţionarea vânzărilor ilegale în pieţe, confiscarea mijlocului de transport folosit pentru contrabandă, chiar dacă nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse în ţară ilegal etc.

• Ţigaretele cu tendinţă redusă de aprindere - mai scumpe

Singurul element din componenţa ţigaretelor cu tendinţă redusă de aprindere, obligatorii din luna noiembrie 2011 pe piaţa noastră, care a fost modificat pentru a corespunde noilor standarde, este foiţa de hârtie, potrivit reprezentantului JTI. Gilda Lazăr ne-a explicat că hârtia specială este prevăzută cu până la patru benzi circulare, din substanţe naturale, care au rolul să încetineas-că procesul de ardere atunci când ţigareta nu este fumată activ. Din pers-pectiva consumatorilor, produsul nu prezintă niciun fel de modificare, în ceea ce priveşte gustul, aroma sau consistenţa tutunului, ne-a mai spus domnia sa: "În consecinţă, din moment ce aceste caracteristici ale ţigaretei nu se modifică, nu există elemente care să influenţeze volumul vânzărilor legale. Au fost, însă, perturbări legate de modul în care a fost adoptată această măsură pe plan local, de faptul că nu a existat o perioadă de epuizare a stocurilor exis-tente pe piaţa, iar ANPC a solicitat retragerea produselor neconforme încă din 17 noiembrie, deşi trans-punerea standardelor în legislaţia româ-nească s-a făcut abia în data de nouă decembrie. Prin urmare, producătorii s-au văzut nevoiţi să solicite restituirea accizelor pentru produsele retrase. Singura îngrijorare care persistă este legată de contrabanda din ţările vecine, nemembre UE, care nu sunt obligate să adopte noile standarde".

Implementarea noilor standarde a presupus eforturi logistice şi costuri suplimentare de producţie, care s-au reflectat şi în preţuri, potrivit doamnei Lazăr: "Vorbim despre toţi producătorii de produse din tutun şi des-pre toate cele 27 de state membre UE, care s-au aprovizionat la început de la un singur furnizor de hârtie, o companie americană, iar această hârtie este mai scumpă decât foiţa folosită anterior. Preţul ţigaretei depinde, însă, şi de alţi factori importanţi, cum ar fi inflaţia, cursul de schimb, atât cel folosit pentru plata accizei, cât şi cel la care se achiziţionează, din import, materiile prime etc. S-a încetăţenit impresia că preţurile se modifică strict în corelaţie cu acciza şi cursul de schimb la care se plăteşte aceasta sau că o consecinţă a reglementărilor care vizează piaţa tutunului. Chiar dacă vorbim despre produse extrem de fiscalizate, în care ponderea taxelor este determinantă (82,5% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe) şi despre o industrie foarte strict reglementată, nu trebuie să uităm că, într-o economie de piaţă, preţurile sunt elemente de concurenţă şi se formează liber, pe baza elementelor de cost, a puterii de cumpărare a consumatorilor ţintă şi în conformitate cu strategia fiecărei companii".

• Posibila introducere pe piaţa noastră a "pachetelor generice" îngrijorează jucătorii din domeniu

JTI este extrem de preocupată de introducerea, în diverse state (de exemplu Australia), a aşa-numitelor "pachete generice" sau "ambalaje neutre" pentru produsele din tutun. "Ambalajul neutru\" presupune, potrivit Gildei Lazăr, un aspect standardizat pentru toate pachetele de ţigarete de pe piaţă, în alb şi negru, sau într-o culoare incertă, păstrându-se doar denumirea mărcii, cu un anumit standard de caractere, culoare şi dimensiune.

"Obiectivele de politică publică ce ar putea sta la baza autorizării ambalajelor neutre nu sunt clare. Argumentele variază de la prevenirea fumatului juvenil până la protejarea avertismentelor privind sănătatea de a fi compromise/discreditate sau prevenirea situaţiei în care ambalajele ar sugera că un anumit produs este mai puţin dăunător decât altul. Cu toate acestea, nu există dovezi, empirice sau ştiinţifice, care să demons-treze în mod clar şi credibil existenţa conexiunilor raţionale şi eficiente între ambalajul neutru şi atingerea vreunuia dintre obiective", ne-a spus reprezentantul JTI .

Potrivit domniei sale, compania a investit substanţial în drepturile de proprietate intelectuală, în mărcile sale şi în produse. "Prin intermediul ambalajului sunt transmise garanţiile privind originea, calitatea, consecvenţa şi investiţia. Această investiţie se reflectă în reputaţia substanţială a mărcilor JTI. O bancă de investiţii care a comentat cu privire la consultările publice din Marea Britanie afirmă: < Ambalajul neutru expropriază companiile de activele lor de valoare, de mărcile lor >.

JTI consideră că obiectivele de politică publică ar putea fi realizate mai uşor astfel: fumatul în rândul tinerilor ar trebui abordat prin intermediul unor programe complexe de prevenire a fumatului; preocupările cu privire la inducerea în eroare a consumatorilor prin intermediul mărcii şi design-ului pachetului ar trebui să fie formulate prin oferirea de mai multe informaţii şi nu invers, prin restrângerea informaţiei; o mai bună implementare a legislaţiei actuale cu privire la cerinţele de ambalaj ale produselor din tutun; acţiuni viitoare în combaterea comerţului ilicit cu produse din tutun".

În prezent, în Uniunea Europeană nu există un proiect legislativ care să impună statelor membre adoptarea pachetelor generice. Consultările publice lansate pe marginea eventualei modificări a directivei tutunului, care au inclus şi această temă, au dovedit că majoritatea covârşitoare a repondenţilor se pronunţă împotriva unei astfel de iniţiative. Oficialii europeni au urmărit cu atenţie situaţia din Australia, unde legislativul a aprobat introducerea pachetelor generice, şi sunt în curs de a pregăti un studiu de impact privind opţiunile de politici în această privinţă.