Ţările membre G7, eforturi pentru apărarea biodiversităţii

Miniştrii Mediului din ţările membre G7 s-au reunit la începutul acestei săptămâni în oraşul francez Metz, cu scopul de a promova o serie de acţiuni concrete şi pentru a adopta o cartă a biodiversităţii. Pe lângă ţările din G7 (Franţa, Canada, Germania, Statele Unite, Italia, Japonia şi Marea Britanie), la acest summit au fost prezente delegaţii din Mexic, Chile (care va găzdui COP25 pentru climă la sfârşitul anului 2019), Niger, Gabon, Egipt, India, Indonezia, Insulele Fiji, Norvegia şi UE.

Adoptată, cartă a biodiversităţii nu are caracter obligatoriu, în contextul în care un grup de experţi din cadrul ONU a lansat un avertisment referitor la starea catastrofală în care se găseşte natura de pe Terra. Cele şapte state puternic industrializate (Franţa, Canada, Germania, Statele Unite, Italia, Japonia şi Marea Britanie) au convenit totodată asupra redactării unui comunicat final comun, după două zile de discuţii, în care se află un paragraf distinct pentru marcarea divergenţelor cu Statele Unite pe probleme climatice. "Andrew Wheeler a depus cu adevărat eforturi ca să putem avea acest comunicat comun'', a dat asigurări ministrul francez al Tranziţiei ecologice, François de Rugy, referindu-se la directorul Agenţiei americane de protejare a mediului (EPA), care a precizat, la rândul său, că discuţiile au fost "productive''. Cu toate acestea, Statele Unite au refuzat să se asocieze paragrafului 25 "despre intensificarea obiectivelor noastre în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră'' şi au "solicitat să fie adăugat un mic text, respectiv paragraful 26, care să reprezintă propria poziţie'', a precizat Francois de Rugy. Acest paragraf indică faptul că "Statele Unite îşi reiterează intenţia de a părăsi Acordul de la Paris pentru climă''. Carta adoptată de ţările G7 şi de o parte dintre ţările invitate va reprezenta "soclul'' politicilor publice, a explicat secretarul de stat francez pentru Tranziţie ecologică, Brune Poirson. Acest document conţine trei secţiuni pentru "accelerarea şi intensificarea eforturilor noastre de a stopa pierderea biodiversităţii'', "încurajarea angajamentului altor entităţi'' şi "susţinerea elaborării şi punerii în practică a unui cadru mondial post-2020 pentru biodiversitate'', fără să propună niciun obiectiv concret sau cuantificabil. În toamna anului 2020 urmează să aibă loc reuniunea statelor membre ale Convenţiei ONU pe tema biodiversităţii biologice (COP15), la Kunming, în China, în cadrul căreia va fi fixată o agendă pentru protejarea biodiversităţii în anii următori, în urma eşecului înregistrat de omenire în privinţa îndeplinirii angajamentele pentru perioada 2011-2020. Liderii politici îşi vor putea fonda deciziile pe raportul publicat de către grupul de experţi ONU pe tema biodiversităţii (IPBES).

Pe de altă parte, Andrew Wheeler susţine că interzicerea paielor din plastic nu va pune capăt problemei reprezentate de poluarea oceanelor: "Orice reducere în acest domeniu este bună, însă eu sunt îngrijorat de ceea ce cred oamenii, că odată cu interzicerea paielor din plastic am rezolvat deja problema. Problema noastră din Statele Unite constă în faptul că americanii cred că dacă îşi depun deşeurile în pubela de reciclare aflată în josul străzii atunci au rezolvat problema. Nu este cazul". După ce China a oprit în 2017 importurile de plastic utilizat, Statele Unite s-au confruntat, la fel ca UE, cu problema reutilizării acestor produse plastice, a explicat oficialul american. Andrew Wheeler, a cărui poziţie în fruntea EPA echivalează, de facto, cu funcţia de ministru al Mediului în Statele Unite, consideră problemele ce afectează apa de pe Terra drept "cea mai mare problemă de mediu actuală şi o ameninţare pentru planetă". În plus faţă de poluarea oceanelor, el doreşte ca omenirea să se concentreze pe accesul la apă potabilă şi pe problemele de infrastructură. Statele Unite depun eforturi pentru a-şi scădea emisiile poluante, emisiile de CO2 au scăzut cu 14% începând din 2005, iar cele de metan cu 15%.